„Declarațiile martorului cheie, bazate pe opinii și presupuneri, rapiditatea cu care s-a desfășurat procesul și lipsa unei analize independente a raportului Kroll sunt unele dintre motivele care arată că ancheta în dosarul Frauda Bancară, în care Curtea de Apel Chișinău i-a dat lui Ilan Șor 15 ani de închisoare, a fost condusă centralizat și după un scenariu prestabilit pentru a condamna o anumită victimă. Sunt concluziile a doi foști oficiali de rang înalt din cadrul autorităților de aplicare a legii din SUA, care au prezentat concluziile privind examinarea probelor judiciare prezentate împotriva lui Șor în cazul fraudei bancare. Prin urmare, probele prezentate împotriva lui Șor nu ar trece pragul legal pentru formularea unei acuzații în SUA, afirmă Justin Weddle – expert în investigarea crimei organizate și a spălării de bani și Matthew Hoke, specialist în investigații penale transfrontaliere.
Potrivit EUreporter.co, Matthew Hoke, fost agent special al FBI din SUA, cu peste 26 de ani de experiență în conducerea investigațiilor penale transfrontaliere de mare impact, afirmă că, bazându-se pe experiența sa în investigarea crimelor în Europa de Est, e foarte posibil ca Șor să fi fost folosit ca un țap ispășitor:
„În special, cazul omului de afaceri corespunde experienței mele în fostele republici sovietice, unde afaceriștii privați și oligarhii adesea folosesc alte persoane mai puțin influente în calitate de țapi ispășitori”.
Hoke atrage atenția că Șor era un tânăr om de afaceri cu o avere mult mai mică, faimă și influență politică, care s-a implicat în această schemă câțiva ani după ce banca devenise practic insolventă. “Prin urmare, este dificil de înțeles faptul că Șor a fost condamnat la o pedeapsă închisorii la fel de lungă ca și alți complici mai vinovați”.
În continuare, el susține: “Din experiența mea, încălcările despre care am vorbit în acest raport ridică serioase suspiciuni că investigația a fost condusă centralizat și după un scenariu prestabilit pentru a condamna o anumită victimă”.
Hoke subliniază și viteza record cu care s-a desfășurat investigația în cazul lui Șor: “Am îndoieli că o investigație atât de amănunțită precum cazul lui Șor ar fi putut fi finalizată în 20 de luni. Aceasta a fost o investigație complexă a infracțiunilor financiare, legate de presupusa deturnare a 1 miliard de dolari SUA și îndreptată împotriva celor mai influenți politicieni și oameni de afaceri din țară”.
Atât Hoke, cât și alt expert care a analizat dosarul lui Șor, Justin Weddle, care are o vastă experiență în investigarea crimei organizate și a spălării de bani, exprimă o îngrijorare serioasă în legătură cu declarațiile cheie ale martorului împotriva lui Șor, Matei Dohotaru, precum și raportul Kroll, care a stat la baza condamnării.
Weddle afirmă că: “Probele” prezentate de Dohotaru nu au fost competente și nu au fost supuse confruntării sau contrainterogatoriului lui Șor. Dohotaru, conform propriei sale mărturisiri, a fost angajat al Băncii Naționale a Moldovei, care nu avea cunoștințe personale despre operațiunile Banca de Economii sau Banca Socială”. Și că “în loc de cunoștințe personale, Dohotaru a oferit opinii și presupuneri, adesea bazate pe multiple zvonuri neclare”.
Fostul agent FBI, Hoke de asemenea observă că avocaților lui Șor le-a fost refuzat dreptul de a-l interoga pe Dohotaru în timpul contrainterogatoriului. El afirmă că, bazându-se pe experiența sa, “acestea sunt dovezi convingătoare că nici rapoartele Kroll, nici declarațiile lui Dohotaru, care se bazează pe rapoartele Kroll, nu au fost verificate de acuzare niciodată”. Referitor la rapoartele Kroll, Hoke scrie că nu a reușit să găsească nicio referință la o analiză independentă realizată de autoritățile moldovene pentru a verifica concluziile Kroll.
În schimb, el afirmă că “referințele la rapoartele Kroll în deciziile judiciare atestă convingător faptul că autoritățile au acceptat rapoartele Kroll ca fiind fără cusur”.
Având experiență personală în colaborarea cu Kroll, Hoke scrie: “În toată cariera mea, nu-mi amintesc să fi existat vreun caz în care concluziile Kroll să fie acceptate ca dovezi fără nicio analiză independentă/verificare din partea autorităților. Motivul este evident – Kroll nu este un organ de anchetă, iar acceptarea concluziilor sale ca fiind fără cusur înseamnă practic că efectuează investigația în numele autorităților. Aceasta este pur și simplu inacceptabil”.
În decembrie 2023, Matei Dohotaru a fost interogat de echipa juridică a lui Șor în Statele Unite, după încheierea cu succes a procesului judiciar. În timpul interogatoriului, el nu a mai putut confirma cunoștințele sale despre presupusele dovezi pe care le-a furnizat împotriva lui Șor în 2017. Despre asta anunță presa americană, după ce Dohotaru a fost interogat de Tribunalul Districtului Columbia, din Statele Unite.
În analiza sa a probelor împotriva lui Șor, Justin Weddle, expertul în investigarea crimei organizate și a spălării de bani, ridică îndoieli cu privire la probele pe baza cărora Curtea de Apel Chișinău, care l-a condamnat pe Șor la 15 ani de închisoare, își fundamenta deciziile, afirmând că: “Deoarece părți critice ale deciziei Curții de Apel s-au bazat pe martori incompetenți, care au furnizat doar zvonuri sub forma unor dovezi și mărturii neconfruntabile și nesupuse contrainterogatoriului, aceasta nu respectă principiile fundamentale care asigură fiabilitatea conform principiilor sistemului de justiție din SUA”, și că “nici decizia Curții de Apel din Moldova, nici argumentația sa, nu ar trebui tratate ca bază fiabilă pentru instituțiile americane să tragă concluzii despre Shor și comportamentul său”.
La rândul său, Matthew Hoke a ajuns la concluzia că “în cadrul investigației cazului lui Șor, guvernul Moldovei a comis încălcări substanțiale” și că “autoritățile moldovene nu au efectuat unele pași elementari, practic de bun-simț, pentru a testa validitatea și forța probelor cheie prezentate în fața instanței, inclusiv informațiile furnizate de o firmă de consultanță privată terță, care a efectuat evaluarea special pentru scopuri de revizuire internă, și natura exculpatoare a declarațiilor voluntare ale acuzatului”.
Cazul împotriva lui Ilan Shor este încă în curs de examinare în Curtea Supremă a Moldovei. Cu referire la mărturiile retrase împotriva lui Ilan Șor de fostul angajat al BNM, Matei Dohotaru, Veronica Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție a afirmat doar că a vorbit cu avocații acestuia din Statele Unite și că declarațiile avocațiior făcute aici pentru Ilan Șor, nu sunt corecte, și a refuzat să intre într-o polemică publică pe acestă temă. Ea a menționat doar că în continuare, procuratura este sigură de probele din dosarul frauda bancară.
