O informație interesantă a apărut recent. Se pare că, în Republica Moldova, anul trecut, numărul milionarilor a crescut cu o treime. Cu alte cuvinte, încă 1.606 persoane au devenit oficial mai bogate. După cum scrie mold-street, referindu-se la datele Serviciului Fiscal de Stat, în țara noastră sunt acum 6.416 persoane cu venituri de peste 1 milion de lei. Cel mai tânăr milionar are doar 19 ani.
Dacă ne gândim bine, milionari în lei – cu venituri de până la 1 milion – le putem spune la aproape fiecare al doilea locuitor al țării, dacă au proprietăți imobiliare. Altceva sunt milionarii cu venituri, de exemplu, de la 2 la 4 milioane pe an. În Moldova sunt 1.474 de astfel de persoane, cu venituri de la 6 la 10 milioane de lei sunt 296, iar cu venituri de peste 10 milioane – 295 de persoane.
Cine sunt toți acești milionari? Cum reușesc ei să-și crească averea personală într-o țară săracă, în care afacerile mor, investitorii fug, iar economia abia supraviețuiește? Și întrebarea principală – din ce anume își câștigă milioanele? Iată și răspunsul – aceștia sunt angajații băncilor comerciale (top-manageri, acționari principali), administratori ai marilor întreprinderi (inclusiv de stat), în special în sectorul energetic și, desigur, aparatul birocratic, care, în timpul mandatului Maiei Sandu și al PAS, a fost exagerat de umflat prin creșterea numărului de ministere, agenții, direcții și alte structuri suplimentare, în care sunt angajați rude, prieteni, frați și surori ai reprezentanților actualei conduceri a țării, adică a PAS și a președintelui Maia Sandu.
Așadar, pe scurt. Dacă nu știați: sistemul bancar din Moldova astăzi nu mai aparține practic Moldovei, fiind deținut în proporție de 80% de investitori străini. În lista principalelor acționari se numără Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și fonduri de investiții occidentale. Economistul Vladimir Golovatiuc a realizat o analiză comparativă și a ajuns la concluzia că exact companiile financiare și cele din domeniul combustibililor și energiei se îmbogățesc pe seama populației și afacerilor din Moldova.
VLADIMIR GOLOVATIUC, economist: „Nu sunt adept al egalității absolute, dar trebuie să existe un anumit plafon! Salariul mediu în Moldova în al doilea trimestru al anului 2024 a fost de 14.100 de lei. Înțelegem că „mediu” este ca temperatura medie pe spital, dar totuși. Cel mai mare nivel al salariilor în domeniul IT este de 34.000 de lei, în sectorul financiar – 27.400 de lei și în sectorul de combustibili și energie – 21.200 de lei. Dacă pentru sectorul IT se mai poate înțelege, atunci cu ultimele două apar neclarități! Și sectorul financiar, în principal băncile și sectorul de combustibili și energie, trăiesc pe seama populației și afacerilor. Veniturile lor sunt în principal formate, în primul caz, din credite acordate populației și afacerilor, adică din dobânzi, precum și din plata serviciilor, iar în al doilea – tot din servicii acordate populației și afacerilor, fiindu-le furnizate gaz, căldură, apă caldă și electricitate, adică din tarife.”
Expertul consideră că nu se poate spune că situația este normală atunci când, de exemplu, în sectorul agricol salariul este cu o treime mai mic decât media, iar în bănci – de două ori mai mare decât media.
În final, fermierii, din cauza imposibilității de a returna creditele scumpe, își vând ultimele bunuri, iar bancherii își permit salarii uriașe pentru standardele moldovenești. Un exemplu real – soția prim-ministrului Dorin Recean, conform declarației de venituri pentru anul 2022, având o funcție înaltă la Moldova-Agroindbank, a primit un salariu de peste 5 milioane de lei.
În același timp, conform evaluărilor multor experți, autoritățile PAS creează condiții maxime pentru ca veniturile băncilor să crească. De exemplu, prin introducerea de la
începutul acestui an a unei taxe pentru retragerea de numerar direct de la banca în care ai cont, după trei tranzacții gratuite. O poveste aparte sunt creditele. Volumul noilor credite, observă Vladimir Golovatiuc, în cele 7 luni a crescut comparativ cu ianuarieiulie 2023 cu 57%. Dintre acestea, 70% sunt credite de consum.
Cu alte cuvinte, pentru viață. Volumul depozitelor, dimpotrivă, a scăzut cu 7%. Aceasta indică faptul că oamenii nu au fonduri pe care să le economisească și să le plaseze în bănci, dar au nevoie de împrumuturi pentru plata utilităților, pentru cumpărături sau vacanțe. În acest context, economistul Vladimir Golovatiuc se întreabă – cine împrumută pe cine?
Aparatul birocratic, pe care, la învestirea în funcție, Maia Sandu a promis că va fi redus, dimpotrivă, actuala putere continuă să îl crească. Continuă să majoreze salariile atât pentru miniștri, cât și pentru subordonații acestora. De exemplu, pe site-ul oficial al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, aflat sub conducerea oficialului milionar Andrei Spînu, sunt disponibile informații despre salariul său oficial, precum și al aparatului său. Ce atrage atenția este că, sub masca transparenței, totuși s-au folosit mici trucuri. Au indicat sumele nu ca salariu efectiv, ci aproximativ. Fără a lua în calcul primele, plățile pe trimestre și alte beneficii conexe. Apropo, aici este inclusă și mențiunea, fără jenă, că „salariul poate varia în funcție de vechimea în muncă”.
Spînu câștigă 50.190 de lei. Trei secretari generali trăiesc puțin mai modest – cu 40.000 lei, iar șefii direcțiilor câștigă în medie de la 23.000 la 30.000 lei. Dar acestea sunt sume mici în comparație cu salariul pe care îl primește aceeași șefă a Băncii Naționale, Anca Dragu, fostă ministră a Finanțelor din România, căreia i s-a acordat cetățenia moldovenească printr-o procedură accelerată, pentru a putea ocupa noua funcție – 168.000 de lei pe lună. Sau același șef al ANRE, Veaceslav Untilă, care, conform declarației de avere și interese personale, în 2023 a primit un salariu de aproape 1 milion 400 de mii de lei, adică, salariul său lunar este de 115.000 de lei.
Președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, anul trecut a obținut un venit din salariu de 785.587 de lei. În plus, de la guvern a primit mai bine de 181.000 lei, sub formă de „compensare morală”, iar alte 538.949 de lei – venituri din pensie, indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, muncă în instituții internaționale și alte recompense.
Și salariile în întreprinderile precum CET Nord, Termoelectrica sau Moldtelecom, pe care consumatorii le plătesc prin tarife – sunt considerabile. Iar la acestea se adaugă diferite prime. De exemplu, cât fac numai „primele” în valoare de 333.000 lei pentru patru ședințe în Consiliul de Observatori al „Moldovagaz”.
Apropo, în general, principala sursă de venit a milionarilor Moldovei nu provine din salariul oficial de la locul de muncă, ci din dividende, plasarea activelor în diferite afaceri și fonduri financiare. Salariul de 50.000 lei în guvern – este, așa, doar pentru o gustare.
VEACESLAV IONIȚĂ, expert economic: „Din păcate, avem aproximativ 60% săraci, 20% clasa de mijloc, iar partea superioară a clasei de mijloc este de 15%. Clasa de mijloc este, de asemenea, săracă, dar nu se consideră săracă. Și bogații reprezintă 5%. Problema nu este că sunt bogați și săraci, ci că sunt mulți săraci. Asta este problema noastră.”
Reamintim că, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, în primele 7 luni ale anului 2024, datoria publică a Moldovei a crescut cu 5,72 de miliarde de lei. Deficitul bugetar va fi acoperit în principal prin noi împrumuturi. Deja nu sunt fonduri pentru serviciul datoriilor contractate, anterior, de guvernul PAS. În schimb, fiecare cetățean al Moldovei, indiferent de vârstă, trebuie să contribuie cu aproximativ 50.000 lei pentru plata datoriei publice.
