Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit data audierilor în cazul sancțiunilor UE împotriva lui Ilan Șor. Despre asta anunță într-un comunicat liderul Blocului ”Victorie”. Se întâmplă după ce anul trecut, avocații politicianului au depus o cerere la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, contestând sancțiunile impuse împotriva lui. În declarație sunt prezentate o serie de argumente care arată că această decizie nu are baze legale, că sancțiunile se bazează pe informații false și neconvingătoare și că acestea au încălcat drepturile reclamanților la o protecție juridică efectivă și drepturile lor fundamentale.
Echipa juriștilor lui Șor mai spune că sancțiunile împotriva clientului lor sunt fără precedent și, în esență, reprezintă un abuz de putere. Spre deosebire de sancțiunile impuse împotriva Rusiei, Belarusului, Siriei și Iranului, aceste măsuri nu sunt menite să exercite presiune asupra unei guvernări străine, ci dimpotrivă, sunt menite să sprijine această guvernare în lupta împotriva forțelor de opoziție.
„Patru dintre cele cinci persoane împotriva cărora au fost impuse inițial sancțiunile sunt actuali sau foști lideri ai partidelor de opoziție din Moldova. Acest fapt demonstrează clar că UE dorește să influențeze procesele democratice din țara vecină”, declară apărătorii, care precizează că UE a recunoscut că a impus sancțiunile la solicitarea guvernării din Republica Moldova, permițând astfel să fie folosite în jocurile politice și juridice.
Curtea de Justiție a UE a stabilit audierile în acest caz pentru luna octombrie. Uniunea Europeană va trebui să justifice impunerea sancțiunilor și să explice procesul de adoptare a acestora, inclusiv interacțiunea cu guvernul Republicii Moldova.
Precizăm că, anterior, avocații lui Ilan Șor au depus la Curtea de Justiție a Uniunii Europene cereri de anulare a sancțiunilor impuse lui Ilan Șor și Marinei Tauber de către UE la insistența guvernării de la Chișinău, care i-a prezentat drept periculoși pentru securitatea și stabilitatea R. Moldova.
Într-o scrisoare, reprezentanții UE menționează că există 14 documente ce reflectă corespondența comunității cu Chișinăul în ceea ce privește impunerea restricțiilor împotriva lui Ilan Șor. Cu toate acestea, după cum subliniază UE, nu poate fi dezvăluită o parte semnificativă a acestora.
În reacție, avocatul Aureliu Colenco a spus că acest refuz de a dezvălui documentele, pentru a proteja relațiile cu guvernul moldovean, confirmă încă o dată că sancțiunile au fost impuse la cererea Moldovei, ca un instrument de suprimare a oricărei opoziții politice. Apărătorii afirmă că sancțiunile europene împotriva clienților lor reprezintă un abuz de putere din partea UE și ajută, de fapt, guvernarea de la Chișinău să persecute opoziția politică.
De altfel, anul trecut, Guvernul a făcut modificări în lege pentru ca Moldova să poată aplica sancțiuni internaționale unor state, dar și propriilor cetățeni, iar recent, deputații PAS au votat un proiect de lege care-i poate lipsi de cetăţenie moldovenească pe cei care au fost supuși restricțiilor internaționale. Inițiativa PAS a fost criticată de unii lideri de opinie, potrivit cărora privarea de cetățenie moldovenească în baza unor astfel de sancțiuni este contrară legislației naționale, dar și a dreptului internațional. Până în prezent, UE a refuzat să comenteze acest subiect. Nici Guvernul de la Chișinău și nici Ministerul Justiției nu au venit cu o reacție.
