Fierbe pământul de secetă, iar multe terenuri agricole sunt deja pârjolite, așa că, în loc să cântărească roada, fermierii fac bilanţul pierderilor. Printre ei se numără și Andrei Ciobanu din satului Badicul Moldovenesc din raionul Cahul. Are 850 de hectare de teren pe care a semănat porumb, grâu, mazăre, floarea-soarelui și rapiță. Totul a fost distrus, spune agricultorul, îngenuncheat de durere.
ANDREI CIOBANU, fermier: „Avem ce avem. Sunt pagube considerabile, însă comparativ cu culturile de grupa a doua au avut de suferit practic la o sută de procente. Chiar acum la moment ne aflăm la un lan de porumb cu suprafața de 40 de hectare, unde practic s-a pierdut cultura. Aici încă stă întrebarea să mai vedem să alegem că avem diferiți hibrizi și o să vedem dacă o să intrăm cu combina dacă are rost. Iaca poftim ce avem. Și aceștia îs peste doi, trei”.
Bărbatul ne-a mărturisit că nu-și va putea recupera nici măcar investițiile.
ANDREI CIOBANU, fermier: „Dacă să facem așa o totalizare, undeva în jur de 10-12 mii de lei la hectar s-au investit. Probabil că la 5-8 august vom fi nevoiți să intrăm și o să alegem dacă vom găsi ceva mai rezonabil ca să putem intra cu combina și atât. Nici vorbă nu poate să fie de septembrie și cu floarea soarelui la fel”.
În aceeași situație se află și Ion Pralea din raionul Cahul. Deține 1400 de hectare de teren, de porumb, orz, grâu și floarea soarelui. Pământul este crăpat și chiar dacă ar ploua, roada nu va mai putea fi salvată, afirmă spune resemnat tânărul agricultor, care în loc să stea acum într-un lan de un verde pătrunzător s-a pomenit în unul plin de beţe uscate.
ION PRALEA, fermier: „Aș treilea an consecutiv de secetă, iacă vedeți ce crăpături. Uitați-vă la noi este specificul terenului de baltă, se face beton. Anul 2023 am avut opt milioane și șapte sute de mii bilanțul cu minus, dar anul acesta cred că o să depășească suma aceasta”.
Fermierul înțelege că salvarea stă în sisteme de irigare, numai că nu se mai poate îndatora că să-și procure unul.
ION PRALEA, fermier: „Noi trebuie să investim în sisteme de irigare. Avem posibilitatea, avem Prutul alături. Câmpurile noastre mărginesc iaca se văd, pe fundal râul Prut. Avem o sută de metri de la râul Prut. Am decolmatat canalele, avem apă pe perimetrul câmpului, dar nu mai avem posibilitate să credităm pentru a procura sisteme, instalații de irigare. – Dacă ați procura, de câți bani aveți nevoie? Minimum 20 de milioane de lei ca să pot iriga 100 de hectare care le administrez la ziua de azi în lunca Prutului”.
Pe 13 iulie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că în condițiile de secetă din ultimii ani, agricultorii și autoritățile ar trebui să se gândească la ce fel de culturi agricole pot fi cultivate și cum putem să avem grijă de resursele noastre acvatice.
Fermierii din sudul țării au solicitat ministerul Agriculturii ca zona de sud să fie declarată ca zonă de risc sporit, în condițiile în care câțiva ani la rând agricultorii se confruntă cu seceta severă care le compromite roada. Deocamdată, reprezentații ministerului Agriculturii nu au venit cu nici un răspuns.
