Mai multe organizații sunt îngrijorate în privința schimbării specializării judecătorilor din cadrul Judecătoriei Chișinău. Aceștia solicită expunerea anularea Dispoziției cu nr.5 din 29.01.2024 „Cu privire la aprobarea componenței nominale a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Chișinău în materie civilă și penală, determinarea sediului de activitate a acestora, cât și modul de funcționare a direcțiilor de evidență și documentare procesuală din cadrul instanței judecătorești”, în parte ce se referă la transferul neconsimțit și contrar specializării avute de către judecători între sediile Judecătoriei Chișinău, scrie bizlaw.md.
În apel se menționează că în data de 1 februarie 2024 judecătorii specializați în contencios administrativ au fost expulzați aproape in corpore din sediul Rîșcani al Judecătoriei Chișinău spre alte sedii și specializări, în circumstanțe care trezesc îngrijorări serioase pentru justițiabili, democrație, stat de drept.
Redăm mai jos conținutul apelului:
”Anularea specializării judecătorilor sediului Rîșcani al Judecătoriei Chișinău reprezintă, din punct de vedere constituțional, o încălcare a obligației pozitive a statului de a oferi protecție efectivă drepturilor cetățenilor și mediului de afaceri împotriva ilegalităților puterii publice. Constituția Republicii Moldova garantează persoanelor vătămate într-un drept al său de o autoritate publică că vor obține recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei (art.53). Protecția efectivă în dreptul administrativ poate fi acordată doar de judecători instruiți și care au dezvoltat abilității speciale de aplicare a legilor administrative, specializarea lor fiind și o componentă inerentă a independenței judecătorului.
Din 1 aprilie 2019, Codul administrativ, de inspirație germană, a pus bazele unei administrații publice și jurisdicții administrative prietenoase cetățeanului, instituind un șir de garanții adiționale pentru justițiabili, inclusiv ca litigiile cu autoritățile statului să fie examinate de judecători specializați (art.192 alin.(2)). Specializarea judecătorilor care aplică prevederile Codului administrativ s-a făcut în 2018-2019, înainte de intrarea lui în vigoare, când au fost identificați 15 magistrați care au fost pregătiți de judecători administrativi din Germania și experți naționali, în cadrul unui curs de 70 ore, echivalent unui curs academic. Instruirile au fost organizate cu suportul Fundației Germane IRZ, Institutului Național al Justiției, Asociației Judecătorilor din Moldova și al Curții Supreme de Justiție. Acești judecători au format o practică judiciară nouă în materia contenciosului administrativ pe parcursul ultimilor cinci ani.
La 29 ianuarie 2024, Președintele interimar al Judecătoriei Chișinău și membrul supleant al CSM, Livia Mitrofan (care a promovat anterior procedura de pre-vetting dar nu a fost aleasă de colegi în garnitura de bază a CSM), a emis o dispoziție prin care, în lipsa oricăror criterii clare de interes public, a anulat specializarea existentă de examinare a cauzelor de contencios administrativ a 80% dintre judecătorii sediului Rîșcani. Așa fiind, 12 din 15 judecători specializați, în care au fost investite resurse financiare considerabile naționale și ale partenerilor de dezvoltare, au fost transferați la alte sedii, unde vor examina dosare civile și penale, în locul lor fiind aduși alți judecători, între care și președintele interimar al Judecătoriei Chișinău.
Noii judecători aduși contrar exigențelor legale, chiar dacă sunt buni profesioniști în domeniul dreptului, nu sunt încă specializați în domeniul dreptului administrativ, lipsindu-le același nivel de formare specială și practică de aplicare a Codului administrativ, ceea ce diminuează garanțiile justițiabililor. Or, specializarea judecătorilor administrativi nu este dată de acoperișul edificiului instanței de judecată în care activează, de voința schimbătoare a CSM (mai ales în componență redusă) sau a președintelui de instanță (mai ales interimar). În caz contrar, e firesc să ne întrebăm: când și de ce se vor mai face atare schimbări?
Înfăptuirea jurisdicției administrative de judecători cu pregătire specială în știința dreptului administrativ este un drept fundamental al justițiabilului și o obligație pozitivă a statului. Intervențiile în schimbarea specializării judecătorilor nu pot fi efectuate decât cu implicarea și consimțământul judecătorilor deja specializați, cu respectarea unor criterii clare, care respectă dreptul primordial al cetățenilor la protecție efectivă conform dreptului administrativ, urmând ca în litigiile cu statul să se adopte decizii profesioniste de cea mai înaltă calitate. Din 2019 până în prezent specializarea la examinarea cauzelor de contencios administrativ nu a fost modificată niciodată, darămite in corpore. Totodată, judecătorilor care examinează alte categorii de cauze nu li s-a modificat niciodată tipul dosarelor examinate în proporție de 80%.
Reamintim că, reorganizarea sistemului judecătoresc din 2016 a urmărit „asigurarea calității actului de justiție, a eficienței sistemului judecătoresc, a distribuției echitabile a sarcinilor între instanțele judecătorești a utilizării eficiente a fondurilor publice, precum și… crearea premiselor pentru specializarea judecătorilor”. Chiar dacă CSM urma să adopte regulile de bază privind specializarea judecătorilor, acestea așa și nu au fost adoptate[3], iar specializarea sediilor Judecătoriei Chișinău și a judecătorilor din sediile instanțelor a fost decisă prin hotărârea CSM 555/25 din 27 noiembrie 2018, înainte de intrarea în vigoare a Codului administrativ.
Pentru asigurarea implementării eficiente a reorganizării judecătorești din 2016, a Codului administrativ, precum și a actelor subsecvente ale CSM, s-au făcut investiții consistente în actorii sectorului justiției. Revizuirea specializării judecătorilor prin dispoziția Președintelui interimar a Judecătoriei Chișinău disipează investițiile partenerilor de dezvoltare pentru creșterea calității și previzibilității actului de justiție, este contrară obiectivelor Legii nr.76/2016 și aspirațiilor de integrare în UE a țării noastre.
Aceste schimbări suscită și îngrijorări întemeiate legate de independența judecătorilor, mai ales având în vedere că la ședința Guvernului din 13.12.2023, Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, a adresat critici și amenințări dure personal judecătorilor specializați pe cauze de contencios administrativ din cadrul Curții de Apel Chișinău – Ecaterinei Palanciuc, Veronicăi Negru și Inei Dutcă – în legătură cu o soluție dată pe marginea unui litigiu electoral, neagreată de partidul aflat la guvernare. În pofida reacțiilor publice negative vociferate de Asociația Judecătorilor din Moldova și CSM la acțiunea de linșare a magistraților, la scurt timp, două din cele trei magistrate vizate de atacul prim-ministrului nu s-au mai regăsit în completele specializate de contencios administrativ, fiind excluse printr-o dispoziție a Președintelui interimar al Curții.
Următoarea schimbare masivă a specializării judecătorilor administrativi, în proporție de 80% a survenit la scurt timp în cadrul Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, prin dispoziția nr.5 din 29.01.2024 sus-menționată, emise în baza unei „împuterniciri” acordate de către CSM președintei interimare a Judecătoriei Chișinău de a stabili componența nominală a judecătorilor pe sedii în materie civilă și penală și de a asigura o „rotație a magistraților conform specializării” – după cum rezultă din comunicatul Consiliului din 31 ianuarie 2024[4]. Acțiunile CSM par astfel inconsecvente, criticând pe de o parte atacurile prim-ministrului aduse magistraților care examinează litigii electorale, iar pe de altă parte – încurajând excluderea specializării acestor judecători.
Totodată, președinții interimari înșiși din cadrul Curții de Apel Chișinău și Judecătoriei Chișinău și-au schimbat propria specializare anterioară pentru a se implica în examinarea cauzelor de contencios administrativ la scurt timp de la preluarea interimatelor. În cazul Judecătoriei Chișinău, schimbarea de curând a specializării înseamnă și schimbarea sediului în care se află Președintele interimar, creându-se aparența unei tendințe de a „controla îndeaproape” soarta dosarelor administrative, sensibile pentru guvernare.
Aceste evoluții par cu atât mai alarmante, cu cât există semnale clare de intimidare a judecătorilor specializați pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ la examinarea litigiilor electorale transmise deschis de către exponenții guvernării, în timp ce în anii 2024 și 2025 se preconizează desfășurarea scrutinelor republicane prezidențiale, parlamentare și a unui plebiscit național. „Rotația” magistraților contrar și nu conform specializării avute (precum afirmă CSM) trezește îngrijorări și nu pare a fi întâmplătoare. Însăși termenul „specializare” semnifică o consacrare studiului și aplicării unei ramuri din știință, a deveni specialist.
Organizațiile societății civile reamintesc că asigurarea independenței sistemului judecătoresc trebuie să fie printre preocupările primordiale ale CSM, iar parte a independenței judecătorești este și inamovibilitatea judecătorilor (art.116 alin.(1) din Constituție). Acordarea „împuternicirilor” de către CSM președinților instanțelor pentru efectuarea unei „rotații” neconsimțite de judecători „conform” sau „contrar” specializării lor nu este prevăzută de nici o lege a Republicii Moldova și reprezintă o violare flagrantă a independenței judecătorilor și a bunelor practici europene, egalând cu un transfer al judecătorului fără acordul lui. La fel o încălcare a independenței judecătorești va fi și redistribuirea, în unele situații, a cauzelor aflate în curs de judecare, sporind în mod periculos discreția președintelui și a vice-președinților în acest proces, anulând și garanția distribuirii aleatorii a cauzelor. Spre deosebire de alte regimuri constituționale (cum ar fi, bunăoară, cel francez), care prevăd clauza de mobilitate a magistratului numit în funcție, regimul constituțional al Republicii Moldova este diametral opus și prevede inamovibilitatea magistraților.
Acest comportament al CSM trezește îngrijorări cu privire la realizarea obiectivelor Strategiei privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022–2025 și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia, aprobate prin Legea nr.211/2021.
Mai mult decât atât, Dispoziția nr.5 din 29.01.2024 al președintelui interimar al Judecătoriei Chișinău invocă o hotărâre deocamdată nepublicată a CSM – Hotărârea nr.28/3 din 23.01.2024, pe care, anume din cauza nepublicării, nu este clar cum a reușit să se bazeze Președintele interimar al Judecătoriei la emitere. Dispoziția nr.5 din 29.01.2024 este abuzivă în raport cu logica juridică, doctrina dreptului, prevederile codurilor administrativ, civil și ale Constituției. Dispoziția împarte specializarea judecătorilor în două materii: civilă și penală. În pct.4 dispoziția enunță judecătorii specializați în materie civilă printre care îi include și pe judecătorii desemnați la pct.5 să examineze cauzele de contencios administrativ. Contenciosul administrativ însă ține de dreptul administrativ și este parte al dreptului public, pe când materia civilă ține de ramura dreptului privat. Codul administrativ prevede în art.2 alin. (3) lit. a) că nu se aplică raporturilor juridice de drept privat, iar Codul civil prevede în art.2 că subiecții raporturilor juridice civile sunt persoanele fizice și juridice aflate pe poziții de egalitate. În afară de aceasta, textul pct.5 al dispoziției este extrem de confuz, căci prevede specializarea judecătorilor în examinarea cauzelor de contencios administrativ cu trimitere la legislația insolvabilității, atribuindu-i pe acest temei materiei civile[5]. Ba mai mult, contrar art. art. 72 alin. (3) lit. e), 115 alin.(4) din Constituție și art. art. 37, 192 alin.(2), 199 din Codul administrativ, pct.12 din dispoziție include norme de competență și procedură, și anume de a menține cauzele administrative în procedură judecătorilor cărora li s-a luat această specializare, iar pct.13 a introdus noțiunea inexistentă de „judecător supleant specializat în contencios administrativ”, care, dacă și ar exista, atunci ar putea fi aplicabilă doar atunci când nu ar exista judecătorii de bază specializați în dreptul administrativ.
Îngrijorate de atacul asupra judecătorilor administrativi din partea înalților demnitari publici, comportamentul duplicitar al Consiliului Superior al Magistraturii, ai președinților interimari ai Judecătoriei Chișinău și Curții de Apel Chișinău,
SOLICITĂM:
Respectarea garanțiilor constituționale și cele introduse prin Codul administrativ de asigurare a funcționării independente și eficiente a justiției în Republica Moldova pentru protejarea efectivă a drepturilor cetățenilor și a oamenilor de afaceri împotriva abuzurilor autorităților publice.
Expunerea publică a temeiurilor și motivelor urmărite de CSM pentru: a) „împuternicirea” unui președinte de instanță să-și exercite într-un anumit fel atribuțiile prevăzute de art. 161 din Legea cu privire la organizarea judecătorească; și b) „asigurarea rotației magistraților în sensul pierderii specializării administrative existente de către 80% din magistrații despre care nu se știe să-și fi dat acordul la transfer într-un alt sediu cu o altă specializare.
Anularea Dispoziției neconstituționale cu nr.5 din 29.01.2024 „Cu privire la aprobarea componenței nominale a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Chișinău în materie civilă și penală, determinarea sediului de activitate a acestora, cât și modul de funcționare a direcțiilor de evidență și documentare procesuală din cadrul instanței judecătorești”, în parte ce se referă la transferul neconsimțit și contrar specializării avute de către judecători între sediile Judecătoriei Chișinău.”
