Construcția unui noul Complex rezidențial ar putea începe în curând pe teritoriul fostei uzine Mezon din Chișinău. În data de 5 februarie, Pretura sectorului Râșcani au avut loc audieri publice cu privire la proiectul dat, cu participarea proiectantului, specialiștilor în domeniu și locuitorilor sectorului. Planul de dezvoltare a inclus și teritoriul situat deasupra uneia dintre ramurile minei Chișinău. Acest lucru a stârnit îngrijorări din partea unui număr de consilieri și localnici. Reprezentanții primăriei și proiectanții au asigurat că construcția nu va începe până când nu se vor efectua cercetări suplimentare și că un sector rezidențial confortabil cu infrastructură dezvoltată este mai bun decât teritoriul semi-abandonat al vechii uzine.
În perimetrul străzilor Matei Basarab – Florilor – Studenților și bd. Moscova se află o suprafață vastă pe care, conform planului urbanistic propus de specialiștii „Chișinăuproiect”, se preconizează construirea unui ansamblu rezidențial cu 2.650 de apartamente. Suprafața totală a teritoriului, conform datelor oficiale, este de 22,23 hectare. Terenul uzinei Mezon ocupă 12,6 hectare. O parte din teritoriul planificat pentru construcție se află deasupra unei galerii a minei Chișinău.
După cum a declarat pentru Canal 5 consiliera municipală PAS, Anetta Dabija, nu trebuie acordată permisiunea pentru construirea complexului rezidențial pe locul în care există riscul de prăbușire.
ANETTA DABIJA, consiliera municipală PAS: „Noi suntem împotriva soluției propuse, noi suntem pentru dezvoltarea orașului, doar că credem că ceea ce se propune va afecta și mai mult zona care există. Eu cred că trebuie să fie dezvoltată zona, însă într-un alt mod. Adică, nu aproape 3000 mii de apartamente într-o zonă mică, dar o altă soluție, soluții care țin de dezvoltarea urbană durabilă, poate, de ce nu, un hab multifuncțional și totodată blocuri rezidențiale, doar că nu în cantitatea în care ele sunt prezentate”.
În prezent, mare parte din spațiile uzinei, care în perioada sovietică producea circuite integrate pentru industria militară și electronice de larg consum, este dat în chirie.
Am încercat să obținem comentarii de la conducerea Mezon, dar persoana de la intrare nu ne-a permis să intrăm pe teritoriu și ne-a recomandat să adresăm Primăriei toate întrebările.
„Conducerea a spus că nu au nicio treabă aici… Contactați primăria pentru construcție și tot ce plănuiesc să construiască acolo. Ei acolo știu totul”.
Pentru a clarifica situația, am apelat la specialiștii de la mina Chișinău. Bolțile galeriilor, deasupra cărora se află o parte semnificativă a sectorului Rîşcani și terenul uzinei Mezon, sunt ţinute de suporturi cu o lățime de 15-20 de metri și o înălțime de 5-9 metri.
Potrivit șefului consiliului de administrație al minei, Corneliu Pîntea, la fel arată şi braţul minei de sub uzina Mezon.
CORNELIU PÎNTEA, șeful Consiliului administrativ al SA „Mina Chișinău”: „Arată aproximativ la fel ca structură, este aceeași structură a minei, dar este un perimetru separat al subteranei. Adică nu aparține societății pe acțiuni Mina Chișinău – aceasta nu este mina noastră, nu vă spun ce se întâmplă acolo, pentru că nu am văzut-o. Dar ce pot să înțeleg este că nivelul apei acolo era ca în mina de la Chișinău, după ce am pompat apa nivelul apei acolo la fel a scăzut foarte mult”.
În Mina Chișinău permanent este verificat materialului suporturilor. Este vorba despre mostre de sol și semne speciale situate pe coloane.
În plus, potrivit directorului minei, Serghei Lungu, starea bolților joacă un rol foarte important.
SERGHEI LUNGU, directorul „Mina Chișinău”: „În procesul de exploatare, tăiere și extragere a cotileţului, tavanul este întărit. Priviţi aceste benzi metalice. Da, acolo au fost forate armături. Asta se numește ancorare”.
Cât despre riscul prăbușirii bolților minelor sub greutate, Corneliu Pîntea ne-a răspuns că în timpul Uniunii Sovietice se prevedea ca aceste mine să fie folosite ca adăposturi antiaeriene în cazul unui război nuclear, iar asta, spune el, vorbeşte despre capacitatea lor de a rezista la sarcini grele. Cu toate acestea, el a declarat că expertiza compexă oricum este necesară.
CORNELIU PÎNTEA, șeful Consiliului administrativ al SA „Mina Chișinău”: „Ca să înțelegem dacă se poate construi sau nu, şi dacă da, atunci până la ce nivel, trebuie efectuată expertiza geologică. Doar ea va spune cu certitudine dacă se poate de construit sau nu”.
Conform conceptului propus pentru consultări publice, majoritatea clădirilor planificate vor avea 5-10 etaje, dar se prevede și o dominantă: trei clădiri cu 16, 20 și 22 de etaje.
În cadrul dezbaterilor, specialista principală a Institutului municipal de proiectări „Chișinăuproiect”, Iulia Piliughina, a spus că în zona sub care se află mina, sunt deja clădiri cu 12 și 17 etaje.
IULIA PILIUGHINA, specialista principală a Institutului de Proiectări „Chişinăuproiect”: „Zona pentru grădiniță a fost propusă pe baza calculului că nu ar depăși sarcinile existente. Dar asta nu anulează faptul că vor fi efectuate cercetări geotehnice”.
Reprezentanții „Chișinăuproiect” dau asigurări că, pe baza rezultatelor acestor expertize, viitorul proiect va fi modificat și că fără studii și calcule adecvate, construcția nu va începe.
La elaborarea proiectului au participat și experți străini în domeniul construcției de metrouri, poduri și obiecte speciale.
DAN ŞTEFĂNACHE, inginer geotehnic din România: „Zona fără galerii este un proiect normal, iar zona cu galerii – un proiect care va fi atent gândit pentru a fi materializat, fiindcă galeriile subterane prezintă suspiciunea de-a fi sau de-a nu fi ceva, or, noi, ca specialiști, venim ca să putem să clarificăm asta. Care este riscul, or, la riscul minimal investitorul își propune să facă absolut nimic decât de-a găsi soluții pentru a rezolva și a îndepărta acest risc”.
Unii dintre participanții consultărilor au vorbit pozitiv despre proiect, argumentând că această zonă demult trebuia transformată, pentru a face ceva util pentru oraș.
DENIS NEDEOGLO, arhitectul, membrul Consiliului de Urbanism Chișinău: „Eu personal am o atitudine pozitivă față de acest proiect, pentru că acest teritoriu trebuie revitalizat, este destul de evident. Să-l lăsăm abandonat sau să-l folosim ca depozite, spații comerciale, nu este o abordare pentru valorificarea terenului”.
ION ŞTEFĂNIŢĂ, fostul şef al Agenției pentru Supravegherea și Restaurarea Monumentelor: „Еu consider că este demn de-a reconversa aceste spații urbane, așa cum sunt zonele industriale- industriala, mesager inclusiv la mezon ele trebuie regândite și să le indentificăm funcționalități necesare secolului 21. Eu consider că evoluția rurală urbană a Chișinăului merită să facem ca să fie create locuri de muncă, confort urban. și mai ales ca acest concept defapt de ce lam apreciat că el coincide cu viziunile mele”.
De menționat că actualul Plan Urbanistic General al Chișinăului, aprobat în anul 2007, prevede că acest teritoriu este destinat obiectelor industriale și scopurilor sociale. Anul trecut, Primăria a început elaborarea proiectului „PUZ Mezon” și a permis proiectarea unui complex rezidențial și amplasarea altor imobile.
