Șoimii din Comisia Europeană continuă să insiste asupra creșterii bugetului pentru apărare și a ajutorului pentru Ucraina, deși economiile țărilor UE sunt în declin, iar milioane de europeni au ajuns sub pragul sărăciei și își refuză chiar și hrana.
Mai mult, de la începutul acestui an, sub presiunea Bruxelles-ului, guvernele din mai multe țări comunitare au mers au majorat din nou taxele, au eliminat subvențiile pentru fermieri, au anulat creșterile salariale pentru angajații din sectorul public și indexarea pensiilor.
În culise, nemulțumirea față de modul în care șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, gestionează unilateral miliarde din banii contribuabililor europeni pentru interese străine, în timp ce propriii cetățeni trăiesc în sărăcie, nu mai este exprimată cu jumătate de voce. Despre „raiul” spre care regimul de guvernare Sandu-PAS împinge cu forța Moldova aflați în comentariul colegei mele Olga Dzjatcovscaia.
Cetățenii Uniunii Europene s-au săturat până peste cap de politica oficială a Bruxelles-ului. Milioane de europeni au ajuns sub pragul sărăciei. Și asta, deoarece, de câțiva ani, trăiesc într-un regim strict de austeritate, renunțând chiar și la hrană pentru a putea plăti facturile uriașe la utilități. De la începutul acestui an, în mai multe țări europene, guvernele au mers și mai departe – au majorat din nou taxele, au lipsit fermierii de subvenții, au anulat creșterea salariilor bugetarilor și indexarea pensiilor.
Iată cam așa arată bilanțul sancțiunilor anti-rusești și al creșterii bugetului pentru apărare în sprijinul Ucrainei, pentru care pledează, în continuare într-o formă aproape maniacală „șoimii” europeni din Comisia Europeană. În detrimentul economiei, în detrimentul propriilor cetățeni.
În acest „rai” al bunăstării materiale și democrației – care, de fapt, nu mai există – încearcă să ne împingă, aproape forțat, Maia Sandu și PAS?
Între timp, în culisele Comisiei Europene, condusă de Ursula von der Leyen, se aud voci, care devin din ce în ce mai vocale – dacă situația nu se va schimba, Europa va fi cuprinsă de proteste.
Dar iată că zilele trecute, publicația europeană Politico, care, după cum s-a aflat, primea și ea finanțare dinpartea agenției USAID, lichidată de administrația lui Donald Trump, a dat-o brusc pe sinceritate.
Liderii mai multor țări din UE s-au săturat și ei de încercările Ursulei von der Leyen de a conduce politica externă a Uniunii, alocând la dreapta la stânga miliarde de euro, fără a se consulta cu guvernele naționale ale statelor membre, iar toate aceste sume provin din banii cetățenilor europeni, care astăzi trăiesc în sărăcie.
Astfel, sursele publicației din rândul diplomaților UE au declarat că Ursula von der Leyen nu s-a consultat cu nimeni atunci când a decis, de exemplu, să anunțe încheierea unui acord de parteneriat cu Iordania și alocarea unui sprijin financiar de 3 miliarde de euro pentru Amman. „Am fost puși în fața faptului împlinit, deși noi suntem cei care vom finanța acordul. Nu este prima dată când von der Leyen recurge la un astfel de truc. Statele membre s-au săturat de asta”, a declarat una dintre surse.
Atât mediul de afaceri, cât și populația din UE își pun mari speranțe în noua administrație de la Casa Albă, care declară deschis dorința de a curma războiului din Ucraina. Speranțe că, în primul rând, va fi pace, în al doilea rând, vor fi ridicate sancțiunile anti-rusești, ceea ce va permite din nou accesul Europei la gaz și petrol ieftin și, în consecință, economia europeană, deja ruinată, va avea o șansă la redresare.
Dar ce face șefa Comisiei Europene, pe care niciun cetățean european nu a ales-o și care, de fapt, a fost promovată în această funcție de fosta administrație de la Casa Albă? Încearcă să sfideze echipa lui Donald Trump. Și o face într-un mod lipsit de viziune, fără un minim de pragmatism diplomatic, punând astfel în pericol toate statele UE. Și răspunsul nu a întârziat să apară: Trump a declarat război comercial Uniunii Europene.
DONALD TRUMP, președintele SUA
„Asta i se va întâmpla, cu siguranță, Uniunii Europene. Au primit prea mult de la noi. Avem un deficit bugetar de 300 de miliarde de dolari. Nu voi spune data exactă, dar se va întâmpla foarte curând”..
Puțin spus că economia principalelor țări ale Uniunii Europene, precum Franța și, mai ales, Germania, se clatină din temelii, iar visteriile sunt goale. Astăzi, canalele de Telegram arată clar în ce s-a transformat Germania.
La capitolul așteptări: cea mai puternică economie a UE, un nivel ridicat de siguranță și, în final, mult-lăudata democrație.
La capitolul realitate: prăbușirea guvernului, tancuri germane și o dominație a trans-nebuniei. Germania nu mai este cea de altădată.
Pe acest fundal, Bruxelles-ul insistă asupra creșterii semnificative a cheltuielilor pentru apărare și a ajutorului militar pentru Ucraina. Din ce bani? Din banii celor mai săraci. Cancelarul german, Olaf Scholz, neintenționat a spus un adevăr.
OLAF SCHOLZ, cancelarul Germaniei
– Voi repeta încă o dată, ca să fie clar. Nimeni… nici eu, nici voi, nici spectatorii din studio, nici cei din fața televizoarelor și, cu atât mai puțin, niciun om din Bundestag și din Guvern, oricare ar fi el, nu va putea evita răspunsul la întrebarea: de unde vom lua, în acest an, banii care ne lipsesc? Și dacă nu vă convine varianta mea de răspuns… adică un nou împrumut, de 12-15 miliarde de euro, din cauza cheltuielilor pentru Ucraina… atunci va trebui să acceptăm faptul că vom înceta să mai investim în infrastructura noastră, inclusiv în căile ferate, că vom reduce pensiile, cheltuielile pentru sănătate și asigurările medicale… Vă spun foarte serios: anume asta este situația în care ne aflăm.
– Dar colegul dumneavoastră de partid Michael Roth a asigurat că pensionarii nu au de ce să se teamă! Că din cauza solidarității noastre cu Ucraina, pensiile nu vor fi reduse, deoarece sunt plăți garantate!
– Cu toate acestea, va trebui să găsim bani de undeva. Și va trebui să reducem unele cheltuieli.
Mediul de afaceri german, prin intermediul sindicatelor de ramură, care numără aproximativ 20 de milioane de persoane – a anunțat deja că pregătește un protest de amploare împotriva politicii actuale a autorităților. Cei mai afectați de această situație sunt pensionarii și studenții din Germania, care au fost pur și simplu lăsați în voia sorții.
ANTJE, îngrijitoare la un azil de bătrâni din Berlin
„Am observat că mulți vârstnici, fie că sunt într-un azil de bătrâni, fie că sunt îngrijiți de rude, rămân adesea cu foarte puțini bani. Mulți dintre ei se confruntă cu dificultăți. În special, acest lucru afectează femeile care au stat acasă, au depins de soții lor și au avut grijă de copii. Iar acum, la bătrânețe, au rămas singure și se simt abandonate – inclusiv de stat.”
Pensia medie în Germania este de 1.620 de euro, din care se deduc taxe și contribuții. Însă mulți pensionari din Germania primesc sume mai mici. Conform statisticilor, în 2024, numărul pensionarilor din Germania ajunși la limita sărăciei a crescut la 3,54 milioane, ceea ce reprezintă aproape 20% din totalul pensionarilor din țară.
Sărăcia crește în rândul populației Germaniei – aproape fiecare al cincilea locuitor trăiește în condiții de sărăcie, ceea ce înseamnă 17,6 milioane de persoane, adică aproximativ 21% din totalul populației. În plus, 6 la sută dintre germani se confruntă constant cu dificultăți financiare, iar 10% sunt în căutare permanentă a unui loc de muncă.
CREȘTEREA NIVELULUI DE SĂRĂCIE ÎN GERMANIA, 2024
17,6 milioane – săraci
6% – în dificultate financiară
10% – în căutare continuă de muncă
Și studenții din Germania trăiesc în sărăcie, neavând nici măcar minimul necesar pentru trai. De exemplu, conform datelor Oficiului Federal de Statistică al Germaniei, peste 18% dintre studenții universităților se află pe pragul sărăciei, iar 77% trăiesc în sărăcie relativă. Anul trecut, fiecare al doilea student german a fost nevoit să supraviețuiască cu 867 de euro pe lună.
Fără un venit suplimentar, nu este posibil să trăiești cu acești bani, cu atâtmai mult, să-ți plătești și chiria. Astfel de anunțuri sunt lipite peste tot în München. Este o adevărată problemă să găsești o locuință.
Pentru comparație, potrivit datelor Institutului Moses Mendelson, costul mediu al chiriei pentru o cameră în Germania anul trecut era de 479 de euro. La Köln era aproximativ 560 de euro pe lună, la Berlin – 650 de euro, iar în cel mai scump oraș, München, – 760 de euro.
Și aceasta se întâmplă în Germania, a cărei economie, deși în criză, totuși nu poate fi comparată, de exemplu, cu cea a țării vecine, România. Cetățenii românisunt, de asemenea, obligați să plătească prețul impus de Bruxelles prin sancțiunile anti-rusești și creșterea cheltuielilor pentru apărare. Guvernul lui Marcel Ciolacu a adoptat un plan de măsuri de austeritate severă.
Așadar, în România, unele taxe au fost majorate, a fost suspendată plata subvențiilor și anulată indexarea pensiilor și salariilor din sectorul public. Se anulează reducerile fiscale și privilegiile în anumite sectoare ale economiei țării, inclusiv în domeniul IT și construcțiilor. Se introduce din nou o taxă de 1% pe proprietăți, aplicată tuturor clădirilor deținute de corporații, și se majorază impozitul pe veniturile din dividende de la 8% la 10%.
PLANUL DE AUSTERITATE ÎN ROMÂNIA
Introducerea taxei de 1% pe imobile Majorarea impozitului pe veniturile din dividende de la 8% la 10% Suspendarea plății subvențiilor
Anularea indexării pensiilor și a creșterii salariilor în sectorul public Anularea primelor și bonusurilor în sectorul bugetar Anularea reducerilor fiscale și a privilegiilor în sectoarele IT și construcții
Românii au numit acest plan „o nouă formă de sclavie” și au ieșit la proteste. Mai mult, ei au avertizat autoritățile că, de regulă, crizele financiare generează crize sociale.
MARCEL CIOLACU, prim-ministrul României
„De data aceasta nu intenționez să fiu popular, trebuie să fiu cât mai eficient! Criticați-mă, dar lăsați România să meargă înainte și să se dezvolte. Nu există altă cale.”
Guvernul României, astfel, intenționează să economisească 130 de miliarde de lei românești, adică peste 26 de miliarde de euro până la sfârșitul anului 2025, pe seama celor mai săraci pături ale populației, după cum a declarat ministrul finanțelor, Barna Tánczos. Și se pare că pe nimeni nu preocupă în mod deosebit cum vor reuși românii de rând să supraviețuiască până atunci.
Principalul lucru este că s-au găsit fonduri pentru sprijinul militar acordat Ucrainei, în ciuda dorinței administrației Trump de a opri pompare de armament arme și de a încheia în sfârșit un acord de pace. Mai ales că, de la începutul conflictului militar, autorităților ucrainene li s-au alocat 177 de miliarde de dolari, care, după cum s- a dovedit, au dispărut pur și simplu fără urmă.
ru.euronews.com
VOLODIMIR ZELENSKI, președintele Ucrainei
„Dacă nu ne puteți ajuta pur și simplu cu bani, ok! Dați-ne un împrumut și vom returna totul! Nu știu unde sunt toți acești bani!”
Și este vorba de banii contribuabililor americani de rând, precum și ai cetățenilor obișnuiți din țările UE, din buzunarele cărora Bruxelles-ul, prin intermediul Comisiei Europene, nu a ezitat să finanțeze Ucraina. În total, țările NATO din Europa au cheltuit în 2024 o sumă record – 380 de miliarde de dolari, majorând taxele, reducând sectorul public și acumulând datorii uriașe. Dar nici asta nu este suficient – se cere tot mai mult și mai mult. Un alt exemplu este Marea Britanie, unde, peste tot sunt numai probleme – în economie, în sectorul social și în politica migraționistă.
Anglia trece astăzi prin cea mai mare criză economică din ultimii 70 de ani. Cu toate acestea, în 2023-2024, Londra a cheltuit peste 70 de miliarde de dolari pentru apărare.
În Marea Britanie, nu mai ai de unde reduce. Criza profundă din sistemul de sănătate continuă, iar sărăcia în rândul copiilor este în creștere. Potrivit Ministerului Muncii, aceasta a ajuns deja la 22,4%. De altfel, România ocupă primul loc în UE în clasamentul global al sărăciei în rândul copiilor, cu o pondere de 29,6 la sută.
Potrivit unui sondaj recent realizat de OPN,privind stilul de viață și opiniile, britanicii au declarat că cele mai mari probleme sun în sistemul de sănătate – 86%, urmat de creșterea costului vieții – 85 la sută, domeniul economic – 68%, creșterea criminalității – 60%, schimbările climatice – 59 la sută și accesibilitatea locuințelor – 57% dintre respondenți.
CELE MAI ACUTE PROBLEME CU CARE SE CONFRUNTĂ BRITANICII
SĂNĂTATEA – 86%
CREȘTEREA COSTULUI VIEȚII – 85% CRIZA ECONOMICĂ – 68%C CREȘTEREA CRIMINALITĂȚII – 60% SCHIMBĂRILE CLIMATICE – 59%
PROBLEME CU LOCUINȚELE – 57%
Și încă puțină statistică. Conform unui studiu realizat de Numbeo, aproximativ 1 din 6 adulți britanici nu-și poate permite să mențină permanent căldura în casă, aproximativ 3 din 10 britanici și au dificultăți la plata chiriei sau a ipotecii, peste 32% dintre locuitorii Angliei nu-și pot achita facturile la electricitate, 36% dintre așteaptă luni întregi pentru o consultație medicală, din cauza inflației, 1 din 2 britanici a fost nevoit să reducă cheltuielile pentru alimente, 1 din 8 britanici a fost nevoit să renunțe la mai multe tipuri de asigurări, inclusiv – la cea dentară, medicală și auto, 1 din 4 nu mai are bani până la următorul salariu, pensie sau alocație, așa-numita „sărăcie energetică”, după eliminarea compensațiilor pentru încălzire și creșterea prețurilor la energie, afectează 88% din populație.
Acum doi ani, opinia publică din occident a fost șocată de povestea unei pensionare din comitatul Surrey, care a fost publicată în Mirror. Articolul relata că, din cauza creșterii prețurilor, femeia era nevoită să facă duș o dată pe săptămână și să mănânce produse expirate.
Serviciile sociale i-au refuzat accesul la băncile alimentare destinate persoanelor defavorizate. Funcționarii și-au justificat decizia spunând că aceasta trebuie să se descurce cu ajutorul financiar oferit de stat, deși acesta fusese redus cu 20 de lire sterline. Astăzi, milioane de oameni au soarta lui Bonnie Noël.
Dar nebunia continuă, în ciuda protestelor cetățenilor din Marea Britanie și din țările UE. Zilele trecute, Ursula von der Leyen a venit cu o nouă inițiativă, declarând – cităm „vom integra Moldova în piața energetică a UE, separând-o de Rusia”. Îți vine să spui: oare nu-i destul? Mai întâi, ridicați din genunchi propriii cetățeni, pe care tot voi i-ați împins la marginea prăpastiei, iar noi ne vom descurca aici și fără voi. Se pare că nu sunteți chiar cei mai buni consilieri.
