Se trezesc cu noaptea în cap pentru a prinde rând după pâine. Costă trei lei, se numește pâine socială și, dacă apucă să o cumpere, au siguranța că, cel puțin o felie de pâine vor avea pe masa în această zi. Pe pensionarii care fac coadă la cele două magazine de pe strada Armenească ale combinatului de panificație îi poți găsi dimineața devreme, odată cu răsăritul soarelui.
Disperați de problemele pe care le întâmpină, de sărăcia în care sunt nevoiți să supraviețuiască și de pensia mică, care nu mai ajunge de la o lună la alta, au ei totuși o speranță – că vor reuși să-și cumpere astăzi pâine, fiindcă nu ajunge pentru toți – în mai puțin de jumătate de oră toată pâinea este vândută. Majoritatea celor care stau la coadă, vin din suburbiile Capitalei.
Deși magazinele se deschid de la ora 7 dimineața, cozile se formează cu mult înainte. Să cumpere pâine vin nu doar pensionarii din oraș, dar și cei din satele din apropiere.
Domnica, din comunca Trușeni, este prima la ușa magazinului și spune că așa vine în fiecare săptămână, pentru a reuși să cumpere cel puțin două pâini cu trei lei fiecare. La 60 de ani, după 44 de ani lucrați, spune că a ajuns cu o pensie care îi ajunge doar pentru medicamente și câteva produse alimentare.
DOMNICA, pensionară: „Pensia noastră pe care o avem e puțină. Nouă nu ne ajunge nici de medicamente, nu că de pâine. Suntem nevoiți să ne trezim la miezul nopții, să venim aici să ne ucidem cap în cap. Stau aici și îmi iau două și apoi fug dincolo și îmi iau două și le pun în frigider și mie îmi ajunge pe o săptămână. Toată viața am lucrat, am lucrat în fermă de mic copil, la ferma de vaci și de acolo nu am mai avut concediu, nu am avut nimic. S-a desființat ferma și am lucrat la un spital vreo 34 de ani și am ieșit cu 1.075 și câte oleacă, câte oleacă s-o mai ridicat acum și am ajuns la 2.700. Nu-mi ajunge nimic, cinstit vă spun. Când mă duc la poștă și o primesc și o las acolo, că mă duc comunalele să le plătesc și o las acolo pe jumătate. Ce îmi mai rămâne mă duc la farmacie și îmi iau medicamente și dacă îmi rămâne câte 3 – 400, dar cu trei, 400 de lei să trăiești?”.
Cu regret și durere în suflet, femeia spune că pensionarii au ajuns în prezent uitați de autorități, descurcându-se cu propriile puteri pentru a avea ce pune pe masă sau cu ce se trata.
DOMNICA, pensionară: „Nu se mai gândește nimeni la noi. Cine să se gândească? Am fost buni cât am muncit, că ți-e mai mare jalea, că toată viața în galoși. Înainte erau ierni grele și în galoși, și în ciubote de cauciuc, ne sculam, ne duceam la ora patru. Copii mulți, îi pregăteam de grădiniță. Și am muncit și ce folos? Vă spun, cu ce folos dacă am muncit? Am ajuns la nimeni”.
Oamenii spun că sunt nevoiți să caute pâine ieftină din cauza sărăciei, pentru că nu le ajung bani de o franzelă mai scumpă. Chiar dacă se vinde câte două pâini pentru fiecare, nu ajunge pentru toți cei care așteaptă la coadă, așa că unii fac cale întoarsă cu punga goală.
„2000 și ceva pensia, poți să trăiești în ziua de azi? Își bate joc de popor, dar de pensionari îndeobște. De când Maia Sandu e la putere, îndeobște nici nu se aude nimic pentru pensionari. Măcar oleacă, măcar o bucățică de pâine, măcar un ban acolo ca să poată lumea să supravețuiască. Rușine, rușine. Statul nostru, deja nu avem stat, avem numai hoți la putere și gata. Trei lei pâinica, șase lei două pâini. Iată venim la șase, stăm aici, se aducă atâta lume și încă poți să stai să nu-ți ajungă, iată ce încă se întâmplă și apoi fuga, fuga la deal acolo, poate că acolo e. Și acolo tot nu-i și te duci acasă fără pâine”.
„Mult timp pierdem. Mult timp, iată asta e problema. Așa, pâinica e bună. Iau două pâini. Două pâini, câteodată… trăiesc nu departe de o bătrânică acolo și îi mai duc câte o pâinică și ea e mulțumită tare mult că nu poate să..”.
„Două pâinele nu-mi ajunge că sunt cu doi nepoței. Mămica lor a decedat și… Câteodată iau de două ori, dar câteodată nu ajunge și nu iau. Am 2.600 de lei pensia și cu asta mă descurc. Cu doi nepoței. – Pe ce vă ajung banii aceștia? – Pe mâncare, altceva nu”.
„E mai ieftină de asta și stăm. – Pe cât vă ajunge pâinea, pe o săptămână, două, cât vă luați așa? – Două pâini ne dau, mai mult nu dă și ne ajunge pe două zile”.
Vânzătorii spun că pâinea socială nu s-a scumpit, iar dacă stocurile se sfârșesc, oamenii au posibilitatea să procure pâinea obișnuită care este de două sau chiar trei ori mai costisitoare.
„Câte două bucăți, oamenii sunt foarte mulți și din păcate nu ajunge la toți. – S-a mai scumpit sau a rămas la fel? – Trei lei, așa cum a fost. Botanica, în afară de cea socială, fiecare își cumpără cât vrea. E 6,20 și 8,70”.
Chiar și așa, pensionarii zic că mai economisesc și sunt nevoiți să mănânce mai puțin sau vin de mai multe ori pe săptămână la magazin pentru a-și face provizii.
„2.500. Nu-mi ajunge. Cât mănânc, cât… așa, știți. Două pâini și apoi iarăși vin vineri, pentru că luni, sâmbătă și duminică nu vin, pentru că sunt tocmai din Cricova. Cât mai pot, pentru că am avut insult și… – Și e greu? Greu, greu mă…- Și pe cât timp vă ajunge pâinea, vă luați numai pentru dumneavoastră? – Pentru mine, da. – Pe o săptămână vă ajunge? – Pe o săptămână, da”.
„Câte două pâini. Pentru un pensionar cu pensia de 2.600, merge. Pe cât timp vă ajunge pâinica? – O săptămână îmi ajunge, că eu mai mult pâine mănânc. În fiecare săptămână fac un raid încoace. Oleacă și pe jos mă mai dezmorțesc”.
„O pâine trei lei. Eu mi-am luat, o dată în lună îmi ajunge. – Dar vă descurcați cum, sunteți pensionar? – Pensionar, dar lucrez, lucrez, e greu, leafa e mică, pensia e mică și e greu”.
Ultima oară, pâinea s-a scumpit în anul 2022, iar cea socială a rămas la prețul de trei lei, iar producătorul a majorat volumul de producție a acesteia cu peste 50 la sută, dar nici așa nu este îndeajuns. Pâinea socială are o greutate de circa 600 de grame și este produsă din anul 2016. Zilnic se fabrică aproape trei tone de pâine. Totodată, amintim că magazinele sociale ”Merișor”, unde oamenii puteau procura produse alimentare la prețuri mai scăzute, iar pâinea – cu doar un leu, au fost închise de autorități, în pofida indignării vârstnicilor.
