Institutul pentru Politici și Reforme Europene a prezentat raportul pentru 2023, care spune că este „un an marcat de realizări semnificative și pași importanţi în direcţia integrării europene a Republicii Moldova”. Potrivit IPRE, misiunea sa principală este de a contribui la aderarea ţării la Uniunea Europeană. ONG-ul este în prezent implicat activ în promovarea referendumului din 20 octombrie și, în colaborare cu un alt ONG, cu susţinere financiară de la Ambasada Olandei, a lansat recent un spot realizat în cadrul campaniei „Punem viitorul la adăpost”. „Dacă nu intrăm în UE, în Moldova va fi ca în Ucraina”, este chintesenţa acestei agitaţii video.
Pentru acest gen de apropiere a Moldovei de UE, Institutul pentru Politici și Reforme Europene a primit anul trecut peste 15 milioane de lei sub formă de granturi de la donatori străini. În total, banii obţinuţi în 2023 s-au ridicat la 22.438.510 lei sau peste un milion de euro. Este de aproape trei ori mai mult decât în 2022.
Sponsorul principal al IPRE anul trecut a fost Open Society Foundations, fondată de George Soros. Aceasta spune direct că unul dintre obiectivele sale este lucrul cu guvernele naționale, inclusiv prin sponsorizarea „grupurilor societății civile”. De la această structură a lui Soros, Institutul pentru Politici și Reforme Europene a primit mai mult de o treime din toate granturile de anul trecut, sau peste 253 de mii de euro. 22% de bani au fost oferiţi de
Agenția Germană pentru Dezvoltare, 14% de UE. Printre sponsorii IPRE se numără și Guvernul olandez, Ambasada SUA, dar şi fundațiile Friedrich Ebert și Konrad Adenauer.
Scopul proclamat de George Soros – de a influența guvernele naționale, justiția, educația, sănătatea și mass-media prin sprijinul financiar al societății civile – se vede clar în activitatea IPRE, condus de fostul ministru adjunct al Afacerilor Externe și Integrării Europene Iulian Groza.
Astfel, membrii consiliului de administrație al ONGului, finanțat din străinătate, sunt mai mulţi reprezentanți ai pretinsei „prese independente”: jurnalista și fosta comunicatoare prezidențială Sorina Ştefîrţă, care anterior a fost redactor-șef al ziarului FLUX și redactor al publicației Timpul, realizatoarea TV Valentina Ursu, politologul Igor Boţan, care este președintele asociației obștești Media Alternativă, care deține licența de emisie a postului TV8. Cu toate astea, directorul executiv al IPRE, Iulian Groza, crede că propagandă în țara noastră face cu totul altă presă.
IULIAN GROZA, directorul executiv al IPRE: „- Din păcate, mass-media este folosită ca instrument de propagandă și dezinformare. Decizii luate cu privire la suspendarea licențelor erau legate de situații concrete…
– Dar nu s-a specificat pentru ce anume.
– A fost specificat. Altceva este că această decizie a fost luată de Comisia pentru Situaţii Excepţionale. Cred că toți ar trebui să conștientizăm contextul în care ne aflăm în prezent”.
În același timp, însuși Iulian Groza este membrul Consiliului Suprem de Securitate pe lângă președintele ţării, al Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană și a fost în componenţa comisiei de selecție a candidaților pentru funcţia de șef al Procuraturii pentru combaterea criminalității organizate și cauze speciale.
În primăvara anului trecut, fostul premier Ion Chicu a acuzat Institutul pentru Politici și Reforme Europene de accesarea ilegală a datelor cu caracter personal și a amenințat cu sesizarea Procuraturii Generale. Chicu a spus atunci că ONG-ul finanțat de străini spionează și colectează date personale despre oponenții președintelui Maia Sandu.
„Acum câteva săptămâni, la Chișinău a izbucnit scandalul legat de accesarea ilegală a datelor cu caracter personal a unui pretendent la funcția de șef-adjunct la Procuratura Anticorupție, de către ONG-ul „Institutul pentru Politici și Reforme Europene” a lui Iulian Groza – personaj din „cercul intim” al Maiei Sandu, introdus de ultima mai prin toate structurile responsabile de securitatea statului. Cunoaștem, că pe numele acestui individ au fost depuse mai mult de 25 de plângeri penale. (…) În toată această perioadă, mai multe persoane fizice care practică activitate de antreprenoriat, care nu au nicio tangență cu structurile publice, care niciodată n-au activat și nu intenționează să activeze în sistemul public, ne-au informat despre accesarea datelor personale de către acest ONG finanțat de străini. (…) De ce o grupare criminală finanțată de guvernul Germaniei desfășoară acțiuni ilegale în interesul Maiei Sandu și PAS?”, a scris Ion Chicu întro postare, şi a adăugat că a făcut un demers la ASP, care a confirmat că pe parcursul anului 2022, IPRE-ul lui Groza a accesat datele cu caracter personal ale fostului premier de cel puțin patru ori, precum şi ale avocatului său.
Și șeful interimar al Direcției generale urmărire penală din cadrul Centrului Național Anticorupție, Eugeniu Rurac, a acuzat IPRE de obținerea ilegală a datelor sale personale și a informațiilor privind proprietățile private, și a trimis plângeri către Consiliul Superior al Procurorilor și Procuratura Generală. Într-una dintre aceste sesizări, Rurac a scris că Iulian Groza nu poate fi membru al Comisei de selectare a candidaților pentru funcția de șef al PCCOCS, întrucât nu are experiență în combaterea corupției și crimei organizate.
Comentând atunci acest scandal, Institutul pentru Politici și Reforme Europene afirma că a obținut din greșeală datele cu caracter personal ale mai multor politicieni, funcționari și antreprenori, acestea însă nu au fost folosite nicăieri, iar angajatul care a intrat în posesia informaţiei a fost identificat și pedepsit. Ulterior, portalul Moldova-live a scris cu referire la șeful Centrului pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, Victoria Muntean, că Institutul pentru Politici și Reforme Europene al lui Iulian Groza care a fost implict în scandalul privind accesul la informaţii personale și-a recunoscut vinovăția. Ulterior, IPRE s-a adresat în instanță pentru a anula hotărârea care îi recunoaște vinovat de încălcarea legii privind prelucrarea datelor cu caracter personal.
Potrivit raportului IPRE, anul trecut, ONG-ul, cu ajutorul donatorilor străini, a inițiat și implementat 23 de proiecte, a organizat 33 de evenimente, a avut 598 de apariții în media și a fost activ pe toate rețelele de socializare disponibile.
De asemenea, Institutul pentru Politici și Reforme Europene a coordonat o campanie de informare în presă despre importanța Summit-ului Comunității Politice Europene, care a avut loc la Bulboaca, la 1 iunie anul trecut, a realizat primul sondaj de opinie la nivel național privind percepția cetățenilor asupra procesului de integrare europeană și un studiu privind implementarea de către Guvern a planului de acțiuni pentru îndeplinirea recomandărilor Comisiei Europene pentru demararea negocierilor de aderare la UE.
