Apărarea, competitivitatea și locuințele au constituit temele cheie ale discursului voluminos al Ursulei von der Leyen, care a fost realesă de Parlamentul European, la 18 iulie în funcția de președinte al Comisiei Europene pentru următorii cinci ani. În timpul celui de-al al doilea mandat al său, Ursula von der Leyen planifică să transforme UE într-o „Uniune Europeană a Apărării”și să crească semnificativ cheltuielile militare. Acest lucru se menționează în programul ei electoral.
„Ultimii ani au scos în evidență nivelul jos al investițiilor și gestionarea defectuoasă a capacităților noastre de apărare. Din 2019 până în 2021, cheltuielile UE pentru apărare au crescut cu 20%, în timp ce Rusia a majorat acest indicator cu aproape 300%, iar China, cu 600%. În același timp, cheltuielile Uniunii Europene pentru apărare nu sunt coordonate între ele, nu sunt comparabile și nu corespund standardelor UE. Trebuie să schimbăm lucrurile.” – se spune în programul electoral al Ursulei von der Leyen.
Potrivit documentului, UE va deveni o „Uniune a apărării”, în același timp, țările membre vor lua în mod independent decizii privind trimiterea contingentelor acolo unde consideră de cuviință. Von der Leyen intenționează să numească un comisar european pentru apărare, să crească cheltuielile pentru aceste scopuri și să puncteze abordări pentru creșterea capacităților militare.
De asemenea, ea intenționează să creeze un sistem de apărare aeriană și propriul sistem de securitate cibernetică al UE. În timpul discursului său, Ursula von der Leyen l-a criticat pe premierul Ungariei, Viktor Orban, pentru vizita sa recentă în Rusia, spunând că aceasta nu este o misiune de pace, ci o misiune de conciliere și a spus că intenționează să construiască „o Europă puternică, pregătită pentru orice provocare”.
Pentru a obține cel de-al doilea mandat, von der Leyen avea nevoie de cel puțin 361 de voturi în Parlamentul European. Cu o zi înainte, această posibilitate părea puțin probabilă. Mai ales că, exact cu o zi înainte de alegeri, Curtea Europeană a constatat că achiziția de vaccinuri pentru UE, în valoare de 20 de miliarde de euro s-a efectuat în mod netransparent, iar unele documente atestau nereguli.
În plus, nu toată lumea din UE împărtășește opiniile Ursulei von der Leyen cu privire la sprijinul financiar și militar pentru Ucraina, în loc să se caute modalități de a rezolva conflictul. Cu toate acestea, joi, 18 iulie, Ursula von der Leyen a fost realesă în funcția de președinte al Comisiei Europene cu o marjă mai mare decât se aștepta – 401 voturi pentru și 284 împotrivă.
Potrivit BBC, în ajunul votului au existat negocieri tensionate cu privire funcțiile care vor reveni membrilor diferitelor partide din Parlamentul European. Cu alte cuvinte, votul pentru Ursula von der Leyen a venit în rezultatul unui schimb de funcții înalte pentru liderii de partide. Este vorba, în special, de deputații din fracțiunea „Verzilor” și partidul de dreapta „Frații Italiei”.
În ceea ce privește planurile de transformare a UE într-o „Uniune a apărării”, această idee a început deja să fie implementată încă la 5 martie, atunci când Comisia Europeană, sub conducerea aceleiași Ursula von der Leyen, a prezentat un program ambițios de consolidare a industriei de apărare a Uniunii Europene. Ceea ce a fost calificat deja drept un transfer al economiei comunitare pe picior de război. Atât prin creșterea bugetelor de apărare, creșterea producției de arme, cât și prind modernizarea armatei. Acum, pe aceeași cale se îndreaptă și moldova.
Amintim că, în ședința de miercuri, Guvernul a aprobat noua Strategie Națională de Apărare a Republicii Moldova pentru anii 2024-2034. Documentul prevede „integrarea în structurile militare ale Uniunii Europene” până la 70 la sută către anul 2029 și până la 100%, până în 2034. Dacă luăm în considerare planurile Ursulei von der Leyen de militarizare accelerată a Uniunii Europene în următorii cinci ani, înseamnă că va crește și gradul militarizare a Moldovei, în ciuda faptului că, potrivit Constituției, suntem o țară neutră, iar Maia Sandu tot insistă pe dezideratul că „Europa înseamnă pace”.
