Inspectoratul General pentru Migrație a inițiat o anchetă de serviciu cu privire la funcționarii antrenați în documentarea cazului cetățeanului turc, asasinat recent în sectorul Rîșcani al capitalei. Anunțul a fost făcut de reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne (MAI), scrie Deschide.MD.
Ancheta este efectuată de Serviciul Protecție Internă și Anticorupție (SPIA) la ordinul MAI, având scopul de a investiga procedurile legale aplicate de funcționari în acest caz. Rezultatele anchetei vor fi comunicate public de către Ministerul Afacerilor Interne.
Amintim că președintele Comisiei de securitate națională și ordine publică, Lilian Carp, a oferit unele detalii despre modul în care cetățeanul turc, care a fost ucis la Chișinău, a ajuns în R. Moldova. Potrivit parlamentarului, ca urmare a acestui caz se vor efectua anchete interne în unele instituții de stat, pentru a stabili cauzele de tărăgănare a dosarului privind aplicarea de refuz de azil pentru cetățeanul turc.
Potrivit lui Lilian Carp, o problemă a fost depistată la Biroul de Migrație și Azil, cum era pe atunci – actual Inspectoratul General de Migrație. Și asta pentru că ei nu au aplicat prevederile legale, care spun că dosarele persoanelor, care prezintă risc de securitate pentru R. Moldova, sunt examinate în regim prioritar. Iar o altă problemă ar fi fost și la Biroul Interpol. În acest sens, urmează ca anchetele din cele două instituții să depisteze circumstanțele acestui caz.
Președintele Comisiei de securitate națională și ordine publică a relatat că cetățeanul turc a ajuns pe teritoriul R Moldova în luna mai 2020, pe segmentul transnistrean, după începerea războiului din Ucraina. El a venit cu valul de refugiați din Ucraina, care fugeau din calea războiului.
„Totodată la 24 mai 2022 din partea ofițerului de legătură al Agenției pentru Combaterea Crimelor al Ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de la București, a venit o solicitare prin care s-a menționat că cetățeanul în cauză era urmărit la nivel internațional prin Interpol, cu scopul de arest și extrădare pentru un șir de infracțiuni și cu cea mai mare probabilitate s-ar afla pe teritoriul R. Moldova. El se ascundea pe adresa concubinei sale de naționalitate străină. La data de 26 mai, angajații poliției stabilesc locul aflării acelui cetățean și au efectuat reținerea lui, fiind plasat în arest preventiv la penitenciarul 13. Dar au început unele proceduri juridice de care s-au folosit avocații.
La data de 30 mai 2022, el a solicitat oficial azil în R. Moldova, iar Biroul de Migrație și Azil cum se numea atunci a inițiat procedurile de verificare. SIS a oferit informația că cetățeanul este în căutare și trebuie respinsă solicitarea de azil. Aici SIS a acționat corect, a acumulat informația necesară referitor la acea persoană – că prezintă un risc de securitate. Și a propus ca acelei persoane să nu-i fie acordat statutul de azilant. La 28 octombrie, Direcția de Azil a emis un act defavorabil, deci acelei persoane urma să nu i se acorde azil”, a menționat Lilian Carp în urma audierilor parlamentare care au avut loc astăzi.
Potrivit legii, persoana urma să fie reținută nu mai mult de 180 de zile, dar din cauza tărăgănării procesului de luare a deciziilor, persoana practic a fost deținută peste 560 de zile.
„Un lucru interesant este că în acea perioadă erau peste 11 mii de cereri de azil. Dar legea prevede că unele dosare, în cazul unor cetățeni care prezintă riscuri, procedurile sunt făcute mai rapid. Și atunci judecătorii trebuie să știe că în asemenea cazuri dosarele celea trebuie să fie prioritatea nr1. Dar din păcate, Biroul de Migrație și Azil atunci nu a folosit acea prevedere. Din 11 mii de dosare, cu siguranță există peste 30 de dosare care reprezintă riscuri de securitate, dar vreo 6-7 sunt urgente și în asemenea situații Inspectoratul de Migrație trebuie să întreprindă acțiuni speciale în raport cu ei.
Acum trebuie să se întreprindă măsuri în raport cu angajații care au perfectat actele acelor cetățeni. De ce nu a fost aplicată procedura specială? De această cauză s-au folosit avocații și au tărăgănat acel dosar și urma să se ia o decizie la Curtea de Apel”, a mai spus Lilian Carp.
Potrivit lui, mai sunt și alte persoane care în prezent se află pe teritoriul R. Moldova și care ar reprezenta riscuri de Securitate pentru statul nostru.
„Mai sunt 38 de persoane suspecte pentru escrocherii și spălări de bani. Sunt vreo 7 care trebuie expulzați, dar 3 dintre ei – trebuie repede expulzați.
Cu certitudine știu că Procuratura lucrează și într-un viitor apropiat vor anunța care sunt măsurile, pe care le-au întreprins și în raport cu angajații de la Interpol. Dar vedem cel puțin din cazul ăsta, chiar dacă este tangențial, vedem că se adeverește că unii angajați de acolo au abuzat de statutul lor”, a conchis Lilian Carp.
Este de menționat că circumstanțele omorului cetățeanului turc din data de 10 iulie au fost discutate la ședința Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică și Comisia juridică, numiri și imunități. La discuții au participat reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ai Procuraturii Generale (PG), ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS).
Informația prezentată de autorități a fost audiată cu ușile închise. Audierile parlamentare au fost organizate după ce, la data de 8 iulie, un cetățean turc a fost asasinat în timp ce se afla la terasa unui local din sectorul Rîșcani al capitalei. Ulterior, s-a stabilit că este vorba despre un cetățean turc, anunțat în căutare internațională de autoritățile din Marea Britanie.
