Vară de vară, traseul Chișinău-Bălți, care este din beton, pune în pericol securitatea circulației rutiere, din cauza denivelărilor care apar. Noaptea trecută, plăcile s-au ridicat cu aproape 25 de centimetri. Despre aceasta, într-un video pe Facebook, a atenționat un șofer.
Ulterior, au intervenit și drumarii, care au redus suprafața carosabilă și tot după asta au pus și semnalizare provizorie.
Faptul că această porțiune de drum devine problematică, în timpul caniculei, nu este o noutate. Plăcile de beton s-au denivelat și în anii precedenți, atunci când temperaturile treceau de 30 de grade. De exemplu, anul trecut, tot un conducător auto i-a îndemnat pe alții să fie prudenți, după ce drumul se denivelase.
Și în anul 2015, plăcile din beton de pe traseul Chișinău-Bălți s-au ridicat din cauza căldurii.
Situația a stârnit nemulțumirea internauților. Pe un grup de Facebook, mulți dintre aceștia s-au întrebat revoltați de ce mai plătesc impozite pentru reparația drumurilor și asigurări și de ce nu a fost pusă semnalizare provizorie.
Alții au spus ironizând că șoferii ar fi trebuit să pună acolo niște crenguțe pentru a se înțelege că e vorba de un pericol. Alți internauți scriau, tot în zeflemea, că s-a format o trambulină bună, iar unii au spus că chiar sărise de pe aceasta și s-au scuturat binișor.
Unii l-au întrebat în derâdere pe Spînu, ministrul Infrastructurii cum sunt drumurile, iar alții au răspuns că-s beton, ca și plăcile din care e făcut traseul. Cineva a spus că Spînu domină drumurile.
Ministrul a primit porecla de dominator după ce colega sa de la Sănătate, Ala Nemerenco, a scris, acum doi ani, că Andrei Spînu „la dominat” pe șeful Gazprom, Alexei Miller, în timpul negocierilor contractului de livrare a gazelor rusești în R.Moldova.
Menționăm că M5 este o șosea în Republica Moldova, cu o lungime de 370 km. Drumul trece prin orașele importante ca Tiraspol, Chișinău, Bălți și Edineț, până la granița cu Ucraina prin Criva. În partea de sud, transonul este continuat de traseul ucrainean M16 până la Odesa, iar în nord – de N10 până la Cernăuți. În timpul Uniunii Sovietice, M5 era un important traseu rutier care conecta Odesa de Brest, Belarus, și a fost denumit M14. În urmă cu doi ani, când Andrei Spînu era ministrul Economiei și Infrastructurii, o porțiune de 380 de metri din drumul naţional Chişinău-Bălţi a fost asfaltat după o metodă inovativă. Pentru asta, din Fondul Rutier a fost alocată suma de 1,2 milioane de lei.
În fiecare vară, șoferii continuă să circule cu riscuri de siguranță, acutizate de lipsa indicatoarelor rutiere.
Canal 5 a trimis solicitări la Administrația de Stat a Drumurilor și la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale pentru a afla de ce situația se repetă în fiecare an, care sunt soluțiile, de câți bani ar fi nevoie pentru remedierea problemei și care-I garanția că aceasta nu va apărea din nou, după intervenția drumarilor , dar nimeni nu ne-a răspuns la apeluri și nici la mesaje.
Pentru explicații, l-am telefonat și pe ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, care, la fel, nu ne-a răspuns. El a comunicat despre subiect pe rețele de socializare, unde a menținat că drumarii au intervenit și au remediat deformarea, și, i-a îndemnat pe șoferi să fie prudenți.
Am făcut un demers și către INSP, pentru a solicita un raport cu numărul de accidente produse pe acel traseu, în perioadele caniculare ale ultimilor trei ani, însă până la editarea acestui reportaj nu am primit niciun răspuns.
