Proiectul de lege care le va permite Ministerului de Interne și SIS-ului să închidă accesul la pagini web, pe care sunt plasate anumite tipuri de conținuturi periculoase a primit aprobarea Comisiei parlamentare securitate și ordine publică. Responsabilul de la MAI, care a prezentat proiectul, a declarat că în vizor sunt luate infracțiuni de natură sexuală.
OLEG GRĂDINARU, ofițer al Direcției politici în domeniul ordinii și securității publice, combaterii a criminalității a MAI: „Este vorba despre infracțiuni prevăzute expres din Codul Penal care vizează hărțuirea sexuală, ademenirea minorului în scopuri sexuale, escrocherie, pornografie infantilă sau punerea în circulație a cardurilor sau a altor instrumente de plată falsă. În prezent, legea 20 nu reglementează expres sistarea paginilor web folosite pentru pregătirea sau comiterea infracțiunilor ceea ce provoacă o serie de neclarități în activitatea organelor de drept și a furnizorilor de servicii”.
Potrivit proiectului, sub lupă se vor afla website-urile pe care autoritățile le consideră că sunt destinate și utilizate pentru pregătirea sau comiterea infracțiunilor. Ca să fie considerată astfel, o pagină web ar trebui să distribuie sau să publice: „Conținuturi sau informații răspândirea cărora echivalează cu comiterea unei infracțiuni de hărțuire sexuală; pagini ce răspândesc programe considerate malițioase, deși nu se spune care sunt acestea, utilizate la comiterea infracțiunilor, în special a celor informatice și din domeniul comunicațiilor electronice; pagini care au conținuturi prin care se încearcă recrutarea sau determinarea persoanei pentru comiterea unor infracțiuni; dar și site-uri ce publică conversații online îndreptate spre propagarea pedofiliei, și altele”.
Perioada de blocare a paginilor de pe rețele și a site-urilor, care se încadrează în aceste criterii, este de 30 de zile și va putea fi prelungită până la 90 de zile. SIS-ul și MAI vor interveni numai în cazul în care furnizorii care găzduiesc un conținut online suspect nu vor putea elimina sursa acestuia. Proiectul de lege le permite proprietarilor siteurilor blocate să conteste decizia în instanță. Judecătorii trebuie să ia o decizie de aprobare sau respingere a demersului în decursul a 15 zile.
Conținutul proiectului de lege a fost publicat și pe pagina Centrului pentru Jurnalism Independent, potrivit căruia acesta nu periclitează activitatea presei prin restricții abuzive, ilegale și neîntemeiate.
În aprilie curent însă, șefa CA, Liliana Vițu, a declarat în studioul Jurnal TV, când moderatorul, în contextul alegerilor din acest an, a pus în discuție problema conținutului online, că acesta trebuie reglementat pentru că ar abunda de știri manipulatorii.
LILIANA VIȚU, șefa Consiliului Audiovizualului: „Foarte mult timp, tot ce ținea de reglementarea, în dreptul acestei reglementări era pus semnul – CENZURĂ. Acum lucrurile se schimbă, trebuie să întrunești anumite criterii ca să poți să operezi într-un anumit mediu.Tendința la nivelul UE este ca foarte mult în aceste reglementări să treacă la autorități de telecomunicații, tocmai ca să nu politizeze procesul, pentru că autoritățile de telecomunicații sunt văzute mai mult ca rețele de infrastructură, ideea e să nu se intre pe conținuturi pentru că înseamnă cenzurare, dar cumva să se meargă pe ideea de întrunire a unor criterii”.
Proiectul de modificare a Legii privind prevenirea și combaterea criminalității informatice urmează a fi examinat în plenul Parlamentului. Autorii propun ca modificările legislative să intre în vigoare peste trei luni de la data publicării în Monitorul Oficial, timp în care Guvernul va elabora instrucțiunile privind punerea în aplicare a prevederilor care vizează sistarea accesului la conținut infracțional.
