În ciuda numeroaselor critici, Guvernul a aprobat proiectul de lege cu privire la lista întreprinderilor care nu pot fi supuse privatizării și în care se regăsește și Aeroportul Internațional Chișinău, cu toate că legea spunea și înainte că aerogara nu poate fi privatizată.
Se întâmplă după ce Curtea Constituțională a anulat modificările operate la legislația cu privire la privatizare și prin care se extindea termenul de dare în arendă a spațiilor comerciale ale întreprinderii. Astfel, în ciuda deciziei înaltei instanțe, perioada de la 3 la 5 ani, pentru închirierea spațiilor la aeroport va rămâne în cea de-a treia licitație, care a fost oprită în urma constatărilor magistraților constituționali.
ROMAN COJUHARI, directorul Agenției Proprietății Publice: „La fel, este inclus și Aeroportul Internațional Chișinău. Când am solicitat întreprinderii de stat să sisteze licitația ne-am referit anume la acest proiect de lege știind că el deja este în procesul de pregătire și de promovare. Să vedem mai întâi ca acest proiect de lege să fie aprobat în Parlament. Imediat după ce el va intra în vigoare, va fi publica în Monitorul Oficial, atunci va fi reluată licitația. Licitația va fi reluată în condițiile în care au fost anunțate. Regulile nu se schimbă”.
Despre faptul că termenul crescut de la trei la cinci ani pentru transmiterea în chirie a spațiilor comerciale va rămâne neschimbat Roman Cojuhari a vorbit când proiectul pentru reînnoirea listei obiectivelor ce nu pot fi privatizate fusese supus consultărilor publice.
ROMAN COJUHARI, directorul Agenției Proprietății Publice: „Condițiile licitații astăzi sunt de cinci ani. Dacă Întreprinderea Aeroportul Internațional Chișinău se va regăsi în lista bunurilor nepasibile privatizării, acest termen poate fi în continuare de cinci ani.
Curtea Constituțională a anulat la mijlocul lunii iunie modificările operate la legislația cu privire la privatizare, prin care se extindea termenul de dare în arendă a spațiilor comerciale ale Aeroportului Internațional Chișinău, în urma unei sesizări a deputaților Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, care consideră că modificările votate de majoritatea parlamentară PAS au fost operate cu încălcarea procedurii legislative și că ar urmări alte scopuri decât cele declarate. Același lucru îl afirmă și unii juriști.
STANISLAV PAVLOVSCHI, jurist, fost judecător la CEDO: „Ei nu prea au nevoie să asigure interesele statului, ei au nevoie să asigure interesele personale și spațiile celea unde acționează magazinele DuttiFree este o bucată grasă, care generează un venit substanțial persoanelor private, iată ei și vor să pună mâna pe acest spațiu. Mai departe ei inventează diferite metode cum de făcut asta. Vor să pună mâna pe această bucată pe o perioadă mai îndelungată. Eu nu văd altă explicație aici”.
Alți juriști consideră că scopul inițiativei este de a prelungi licitația de la aeroport cu scopul de a câștiga o companie anume.
ALEXANDRU CUZNEȚOV, expert în drept constituțional: „Brusc participă alte companii, doar licitațiile sunt deschide pentru toți, care oferă un preț mult mai mare, iar companiile cărora li s-au promis protecție din partea statului pierd în această licitație. Și ca să oprească în această licitație, sunt două soluții, de a tărăgăna finalizarea licitației, iar companiile care posibil au câștigat să se retragă, și să rămână companiile respective sau a doua variantă este când are loc procesul deja câștigat, să găsească motive de a rupe aceste contracte”.
L-am telefonat pe șeful APP, Roman Cojuhari pentru a comenta respectivele opinii, dar acesta nu ne-a răspuns la apeluri. Amintim că până acum două tendere pentru închirierea spațiilor de la Aeroport au eșuat, iar al treilea a fost pus pe pauză.
Mai mulți politicieni din opoziția parlamentară și cea extraparlamentară au criticat modul și condițiile de participare la licitație, invocând că în spatele unor scheme și interese de la Aerogară ar sta ministrul Infrastructurii Andrei Spînu, acuzații respinse de acesta din urmă.
Licitațiile de la Aeroport au intrat în vizorul procurorilor anticorupție, care însă, după o perioadă au declarat că nu există temei pentru pornirea unui dosar penal, dar care susțin că rămân a fi cu ochii pe ceea ce se întâmplă acolo.
