Săptămâna trecută, la Chișinău a avut loc cea de-a treia întâlnire trilaterală a miniștrilor de externe ai Moldovei, României și Ucrainei. La ea au participat și reprezentanții ministerelor energiei și transporturilor din cele trei țări.
Şefii diplomaţiilor celor trei țări au discutat despre amenințări hibride, semnând un memorandum privind cooperarea regională în lupta împotriva dezinformarii. O astfel de amenințare, potrivit ministrului Afacerilor Externe de la Kiev, vine, în mod firesc, din Rusia.
DMITRO KULEBA, ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei: „Noi am coordonat eforturile pentru a lupta cu dezinformarea și alte forme de agresiune hibridă împotriva țărilor noastre. Rusia va folosi tot arsenalul său propagandistic pentru a încerca să influențeze alegerile prezidențiale din Moldova și referendumul din toamnă”.
Kuleba a anunțat că Ucraina este dispusă să ajute Moldova în respingerea acestor amenințări. Dar nu a specificat natura acestui ajutor. De asemenea, părțile nu dezvăluie detalii despre ceea ce prevede memorandumul pe care l-au semnat.
Dar dacă să reieşim din experiența Ucrainei în lupta împotriva dezinformarii și a interferențelor străine, atunci statul vecin a trecut de la sistarea emisiei tuturor posturilor TV de opoziție, ale căror studiouri au fost blocate de poliție, la monoemisie. Potrivit Radio Europa Liberă, în aceste zile, navigând prin posturile TV de știri ucrainene, telespectatorii nu vor vedea nicio diferență – de parcă peste tot este difuzată aceeași emisiune.
„De când Rusia a lansat o invazie la scară largă în Ucraina în februarie 2022, posturile principale difuzează același conținut comun – o emisie de 24 de ore cunoscută drept telemaraton „Ştiri Unite”. Posturile TV produc aceste știri prin coordonarea acțiunilor cu înalți oficiali guvernamentali”, a menționat Radio Europa Liberă.
Iar una dintre cele mai influente publicații din SUA, The New York Times, a publicat recent un articol în care spune că autoritățile ucrainene restricționează libertatea de exprimare și pun presiune asupra jurnaliștilor atunci când aceştia abordează subiecte care, în opinia Kievului, ar putea prejudicia securitatea națională a țării.
Ucraina explică acțiunile sale prin cerințele legii marţiale, dar autoritățile ucrainene au început să facă primii pași în această direcție înainte de izbucnirea ostilităților. Astfel, în 23 februarie 2022, Volodimir Zelenski a înaintat parlamentului un decret de introducere a stării de urgență, potrivit căruia a fost introdusă o interdicție privind difuzarea de informații care ar putea „destabiliza situația”.
Documentul mai prevedea reglementarea specială a comunicațiilor, internetului și televiziunii, închiderea mass-media fără o decizie judecătorească și posibilitatea interzicerii partidelor politice și a organizațiilor obşteşti.
Ulterior, în 19 martie 2022, președintele Zelenski a promulgat decizia Consiliului Național de Securitate și Apărare privind „realizarea unei politici unificate de informații în condiţiile legii marțiale” și „neutralizarea amenințărilor la adresa securității informaționale a statului”. Drept urmare, toate posturile TV au trecut la difuzare în cadrul unui „telemaraton unic național””. Iar în august 2022, Rada Supremă a Ucrainei a votat Legea cu privire la massmedia, care permite închiderea instituțiilor de presă fără o decizie judecătorească și interzice publicarea informațiilor neconvenite despre Rusia sau informațiilor independente despre mersul ostilităților.
Mulți experți moldoveni se tem că Moldova ar putea urma această cale, mai ales că PAS-ul de guvernământ a făcut deja primii pași în această direcție. Totuși, spre deosebire de Ucraina, ţara noastră nu luptă cu nimeni și nu este în stare de război. Iar declarațiile despre amenințările hibride deocamdată nu au fost susținute de fapte reale.
