Libertatea de exprimare, buna guvernare, supremația legii și justiția – acestea și alte subiecte au fost discutate la conferința internațională cu genericul „Libertatea de exprimare ca element fundamental al tuturor societăților democratice moderne”. Experți și jurnaliști din întreaga lume au participat la forumul, care s-a desfășurat la Chișinău și a fost organizat de Centrul Internațional pentru Protecția Drepturilor Omului și Democrației, condus de fostul judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului Stanislav Pavlovschi.
STANISLAV PAVLOVSCHI, ex-judecător la CEDO: „De ce libertatea de exprimare? Este foarte simplu – noi, în luna octombrie, avem alegeri prezidențiale, dar desfășurarea acestora în condițiile în care lipsește libertatea de exprimare este practic un exercițiu imposibil și noi vrem să arătăm, să studiem și să identificăm care sunt principiile ce se aplică în acest gen de activitate, în activitatea de jurnalism și în activitatea de exprimare, care sunt restricțiile, care sunt condițiile în care aceste restricții ar putea fi aplicate. Orice interzicere miroase foarte urât, deci nu este cea mai democratică cale de procedură și pe lângă asta gândul nu poate fi ucis, gândul dacă există în societate poate fi combătut prin prezentarea contraargumentelor, dar prin interzicerea canalului, tu nu poți închide gura jurnaliștilor, deoarece acum în lumea modernă sunt un milion de alte posibilități să-și împărtășești viziunile, perceperile, inclusiv diferite canale sociale. Deci, interzicerea canalului este o manifestare a neputinței din partea Guvernului să combată argumentele care au fost aduse în activitatea acestor canale, eu așa percep acest lucru, deci nu este bine orice interzicere, orice ingerință în activitatea jurnaliștilor miroase urât și ea trebuie să fie strict limitată de lege și trebuie să fie aplicată doar în condițiile acestei legi”.
Unul dintre cele mai grave exemple de restricție a libertății de exprimare este așa-zisa propagandă prin tăcere, explică fostul judecător al Curții Europene pentru Drepturilor Omului.
STANISLAV PAVLOVSCHI, ex-judecător la CEDO: „De exemplu, s-a vorbit despre propagandă prin tăcere, întrebarea care îmi apare – dar propaganda prin tăcere este prevăzută la noi în lege și în care lege și cum este determinată aceasta, ce este propaganda prin tăcere? Mie personal nu-mi este clar și, prin urmare, aceste noțiuni nu corespund criteriului previzibilității, deci, jurnaliștii nu pot înțelege ce se poate, ce nu se poate de făcut. Dacă eu, de exemplu, tac despre Maia Sandu asta înseamnă că eu o susțin pe Maia Sandu sau cum? Sau dacă tac despre Igor Grosu asta înseamnă că eu îl susțin pe Igor Grosu? Și așa mai departe. Deci, este o absurditate din punctul meu de vedere”.
Experții din Republica Moldova se arată foarte îngrijorați de situația privind libertatea de exprimare în țara noastră.
TEODOR CÂRNAȚ, expert în drept constituțional: „Oare pentru apărarea democrației putem să încălcăm legea, să încălcăm libertatea de exprimare și cred că nu, chiar dacă un canal de televiziune, un anumit post de știri a promovat anumite personalități sau anumite informații, noi putem să pedepsim persoana care a scris, care a promovat, dar nicidecum nu putem să încălcăm legea retrăgându-le licența sau în genere blocând activitatea unor televiziuni, sau unor site-uri. De aceea eu nu pot accepta cenzura chiar în numele democrației, fiindcă asta intră în contradicție cu libertatea de exprimare și drepturile omului și această conferință vedem că pinaliștii sunt de două păreri. Cea din Turcia spune că da, nu trebuie încălcată legea, atunci când vrei să retragi licența unei televiziuni, cel din Ucraina din contra spune că ești în situația de forță major și de aceea poți merge la așa daună, adică la retragerea licenței, fără a respecta legea. Eu înțeleg poziția din Ucraina unde este război, legea marțială, dar în Republica Moldova noi nu avem acest război, de aceea trebuie să fie respectată legea întocmai atunci când trebuie să interzici o televiziune”.
VALERIU RENIȚĂ, jurnalist: „Nu există libertate de exprimare în Moldova. Trăim acum sub dictatură. Unii nu sunt de acord cu această definiție. Atunci, putem vorbi despre comportament dictatorial sau gafe antidemocratice, exprimându-ne lai vag. Dar, în orice caz, închiderea a zeci de platforme de informare și închiderea a 13 canale de televiziune este argumentul cel mai convingător și cel mai cunoscut. A treia putere, puterea judecătorească, și a patra putere, cea a presei, au fost practic distruse în țara noastră. Prin urmare, putem vorbi despre dictatură, iar pe timp de dictatură, este vorba, mai curând, despre cenzură, și nu despre libertatea de exprimare”.
Un jurnalist din America, prezent la forum, a subliniat că înainte de a face un pas atât de radical precum închiderea unor organe de presă, autoritățile ar fi trebuit să prezinte argumente convingătoare care ar fi trebuit să fie luate în considerare în instanță, cu audierea tuturor părților interesate.
JOHN FUND, jurnalist american: „Сonsider că în cazul în care un canal TV sau site/pagină web sunt închise, înainte de a face acest lucru este necesar ca Guvernul să demonstreze că acesta este un caz legitim și să acumuleze dovezi solide, suficiente pentru a demonstra că aceste canale TV sau pagini web sunt în serviciul sau influințelor străine sau externe și repet e nevoie de dovezi solide pentru ca Guvernul să le adune și să le supună unor dezbateri publice înainte de-a întreprinde astfel de acțiuni de închidere. Un astfel de caz închiderea unui canal sau a paginilor web ar avea loc pe baza unei decizii a instanței judecătorești, situația de aici este diferită, dacă acest caz s-ar fi întâmplat într-o țară din Vest cu siguranță părțile mai întâi ar fi invitate în fața instanței de judecată pentru a dezbate dovezile fiecărei părți și în cazul în care dovezile nu sunt suficiente, nu va fi emisă o decizie de către instanța de judecată”.
Participanții la forum și-au exprimat încrederea că problemele legate de procesele democratice din Moldova vor atrage atenția comunității internaționale.
LEONID TVERDUN, jurist, administratorul Centrului Internațional pentru Dreprurile Omului și Democrație din RM: „Există un așa-numit concept de credit sau temei de încredere. Dar acesta nu e nelimitat, din păcate, sau din fericire. Să sperăm că nu este nelimitat. Și mai devreme sau mai târziu acest credit se va epuiza și oamenii vor începe să pună întrebări și să primească răspunsuri corespunzătoare”.
Organizatorii forumului au spus că au transmis invitați pentru participare la eveniment către administrația Președinției, Parlamentului și Guvernului, precum și Consiliului Audiovizualului, însă nu au primit niciun răspuns.
Menționăm că, anterior, autoritățile au respins în mod repetat acuzațiile de presiuni și represalii la adresa instituțiilor media care nu împărtășesc punctul lor de vedere, precum și persecuția celor care își exprimă dezacordul cu politicile puterii. Cu toate acestea, sub diferite pretexte, în decurs de un an și jumătate, autoritățile din Republica Moldova au suspendat sau chiar retras licențele a 13 posturi de televiziune și au închis peste cincizeci de portaluri și site-uri de știri. Opt asociații de presă au remarcat că mecanismele legale care ar impune sistarea difuzării în absența unei hotărâri judecătorești au fost anterior declarate neconstituționale.
Închiderea canalelor de televiziune a fost condamnată de mai multe organizații neguvernamentale.
Către sfârșitul anului 2023, Moldova a coborât trei poziții în clasamentul libertății presei întocmit de Organizația Reporteri fără Frontiere. Experții au remarcat că autoritățile au folosit starea de urgență declarată din cauza războiului din Ucraina pentru a suspenda licențele mai multor canale de televiziune în ajunul alegerilor din 2023, fără a asigura o transparență relevantă a motivelor unei astfel de decizii.
