21.6 C
Chișinău

Incidentul cu avionul Erevan-Chișinău, catalogat drept „terorism de stat”. Deputat: Un nonsens, doamna președintă vrea să apară mare luptătoare cu riscurile şi atacurile hibride din partea Kremlinului | VIDEO

Incidentul cu avionul Erevan-Chișinău, care până la aterizare a fost redirecţionat de două ori ba la București, ba înapoi în Armenia, este „terorism de stat”, consideră avocatul Mihail Gafton. El a declarat în cadrul emisiunii „Puls” că Moldova era obligată să primească aeronava atât din punct de vedere al siguranței oamenilor, cât și obligațiilor internaționale ale ţării.

MIHAIL GAFTON, avocat: „Aș califica-o ca, nu ştiu, terorism la nivel de stat. Motivez din ce cauză. Sunt nişte chestiuni juridice, și chestiuni tehnice. O aeronavă, când decolează, paremi-se şi copilul de la școală deja ştie, el îşi ia o cantitate oarecare de combustibil, având în vedere din punctul A în punctul B, adică Erevan-Chișinău, cât urmează să dureze zborul, şi mai are o mică rezervă în caz de careva situaţii. S-a motivat, Autoritatea aeronautică civilă a Republicii Moldova, precum că nu au înaintat cu trei zile înainte o cerere de aprobare. Admit şi acest argument. Iarăşi, e copilăresc.

Bine, admitem că aşa a avut loc. Dar până la urmă ce avem? Decolează nava din Erevan, ea este ghidată de anumite structuri tehnice, or, zborul, toate relaţiile care apar între statele respective, între companiile date, între pasageri, ei sunt supuşi anumitor norme legale, admitem Armenia, Chișinău, sunt un lucru imens. Şi ele sunt ghidate la nivel internațional şi sunt obligatorii pentru Republica Moldova, care a pus semnătura pe Convenția referitor la zborurile Aviației Civile Globale, să-i spunem. Noi suntem parte la această Convenţie. Și iată conform acestui act internaţional, avem şi norme pe intern de drept, da, zboară această aeronavă, a încălcat ceva, dar deja e clar că ea vine direcţia Chişinău, în cazul de faţă, chiar dacă nu s-a respectat procedura, aeroportul Chișinău era obligat să primească această aeronavă”.

„Şi dacă nu era suficient combustibil atunci când avionul a fost redirecționat către aeroportul din București?”, s-a întrebat Mihail Gafton.

El spune că versiunile ulterioare privind alerta cu bombă etc sunt o încercare a autorităților de a ieși cumva basma curată din această istorie.

La rândul său, deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor Bogdan Țîrdea a declarat că explicațiile Chișinăului sunt „absurde” şi este sigur că incidentul cu ruta Erevan-Chișinău are o motivaţie politică.

BOGDAN ŢÎRDEA, deputatul BCS: „O navă, dacă ea nu se încadra într-un cadru legal, adică ea nu avea permisiunea de a se afla în Erevan, ea nu avea permisiune de a decola și ateriza în Chişinău, ea nici nu putea decola. Asta-i un moment. Al doilea: dacă nu exista acest cadru de înţelegeri, acest cadru normativ, ea nici nu putea măcar să traverseze o serie întreagă de state sau de teritorii. Eu nu ştiu, că prin Georgia, Turcia etc. Adică exsită al doilea cadru internaţional care trebuie să fie reglementat. În al treilea rând. Dacă această navă deja a ajuns pe teritoriul Republicii Moldova, şi dumneavoastră spuneți că nu există cadru normativ pentru această navă ca ea să aterizeze, fie că nu sa scris această cerere prealabilă sau cum se mai numeşte ea, acel aviz prealabil, ok, dar cum atunci dvs o direcţionaţi la București? Ce, la București a existat acest aviz? Adică e un nonsens. Aici e oleacă de crimă, ca să fiu foarte elegant aşa şi atent: dacă, Doamne ferește, pe bordul acestei nave există bombă și tu nu permiți aterizarea, și trimiţi a aeronavă plină cu pasageri la vecini! Băi, voi sunteţi sănătoşi? Sănătoşi din două puncte de vedere, la cap am în vedere. Prima. Voi rișcaţi cu viaţa propriilor pasageri, asta-i un moment. Al doilea, voi implicaţi Republica Moldova într-un scandal cel puţin, aş spune, internațional, fiindcă pe teritoriu dvs direcționaţi o navă plină cu bombe sau cu ce-ar fi ea acolo pe teritoriul altui stat. De fiecare dată când au aterizat anumite avioane cu pasageri care au fost la anumite evenimente politice din Moscova, anumite forțe politice, de fiecare dată fie le rețineau, fie percheziționau pasagerii, fie îi umileau, fie încercau să nu-i admită pe teritoriul Republicii Moldova, fie le rupeau pașapoartele. Și aici se vede foarte clar motivația politică. Că dna președintă vrea să apară mare luptătoare cu riscurile şi atacurile hibride din partea Kremlinului”.

Participanții emisiunii au discutat şi alte chestiuni. De exemplu, viitorul referendum privind integrarea europeană și perspectivele de integrare europeană a Republicii Moldova. Ce va obţine ţara după aderare la UE și ce va obţine UE acceptând Moldova în rândurile sale?

MIHAIL GAFTON, avocat: „Noi nu avem ce să-i prezentăm Uniunii Europene. Da, întradevăr. Noi în afară de oameni de aur, muncitori la ţară și în oraș, bineînţeles, oameni simpli, şi bogăția principală care avem e ţara, pământul? Atât. Sunt de acord cu domnul deputat, aplicăm aici aceeaşi analogie. Haideți să ne uităm în Ucraina. Da, în Ucraina au ce lua. Dar ce are loc cu pământurile din Ucraina? Deja o mare parte din pământurile ucraineşti au fost cumpărate de companii străine – europene, americane în primul rând. Deja sunt procurate. Având în vedere şi politica UE care a dat-o în bară cu migranţii când era şi dna Merkel la conducere. Bine, noi mai completăm lipsa forţei de muncă a europenilor și cine nu cunoaşte, europenii ca naţiune sunt o naţiune prea bătrână din punct de vedere social și economic. Lor le este convenabil tinerii noștri să meargă în Europa și să completeze națiunea. Dar noi ce facem cu pământul nostru, cu natalitatea noastră? Iată câştigul europenilor”.

Potrivit lui Bogdan Ţîrdea, sub presiunea partenerilor europeni și americani Republica Moldova a pierdut piața rusă, gazul rusesc ieftin, combustibilul rusesc și, cel mai important pentru sectorul nostru agricol, îngrășămintele rusești, care sunt de 4-5 ori mai ieftine decât cele occidentale. În același timp, europenii cumpără activ toate astea de la Federația Rusă.

BOGDAN ŢÎRDEA, deputatul BCS: „Chiar acum Germania, dacă dvs știţi sau nu știți, paremi-se de 9 ori a crescut importul de îngrășăminte minerale din Federația Rusă. În Germania, de 9 ori a crescut în anul 2023. Importul de gaz lichefiat: Uniunea Europeană acum importă 14% din SUA, 15% din Federaţia Rusă. Iată unde e problema. Noi tot avem interesele noastre economice. Avem 300 de mii de cetățeni în Federația Rusă. Am avut acolo gaz ieftin, vă place sau nu, dar acolo era. Piaţa de desfacere. Unde să vinzi 200 de mii de tone de mere? Unde? Ea ce a făcut? Ea nouă ne-a tăiat toate piețele orientale, aproape toate: cu China certaţi, cu Rusia suntem în război, cu Belarus în război. Păi, da Belarus ce v-a făcut?”.

Participanții emisiunii au menţionat că din cauza actualei guvernări ţara noastră a devenit parte a conflictului global actual, care a afectat atât economia națională, cât și bunăstarea cetățenilor. Republica Moldova, în opinia experţilor, ar trebui să respecte neutralitatea politică și economică. Fără asta, cum a declarat Bogdan Ţîrdea, noi pur și simplu nu vom supraviețui ca stat.

Reprezentanţii guvernării nu au reacţionat deocamdată la aceste afirmaţii. Anterior, Maia Sandu și membrii PAS și-au explicat atitudinea ostilă față de Rusia prin evenimentele din Ucraina și pretinsele încercări ale Moscovei de a destabiliza Moldova.

Se citește acum

Articole similare

ARTICOLE SIMILARE