În loc să lupte și să organizeze manifestații întru susținerea libertății presei în fața Guvernului, care a decis închiderea a 13 posturi TV în doar un an și jumătate, Centrul pentru Jurnalism Independent a organizat astăzi, de Ziua Internațională a Libertății Presei, un flashmob în fața Ambasadei Federației Ruse la Chișinău.
Celor de la CJI s-au alăturat și reprezentanți ai Asociației Presei Independente, dar și unii jurnaliști ai instituțiilor care aservesc puterea. Potrivit lor, scopul a fost de a semnala consecințele războiului asupra libertății presei și a condamna presiunile exercitate de către autoritățile de la Moscova asupra jurnaliștilor.
De asemenea, noi suntem solidari cu jurnaliștii care-și fac meseria în țările străine, acolo unde asupra lor se fac presiuni. Totuși, situația din Republica Moldova nu este tocmai strălucită, având în vedere faptul că numeroase de postul de televiziune, portaluri și site-uri informaționale au fost închise, jurnaliștii care nu servesc puterii și care-și permit să adreseze întrebări incomode sunt intimidați și atacați de miniștri, deputați, până chiar și de un președinte de țară. Acest lucru ar trebui să trezească semne de îngrijorare în rândul celor care se consideră luptători ai libertății presei din țara noastră.
Totuși, întrebați de ce nu sunt organizate astfel de manifestații și în fața instituțiilor de stat de la noi, cum ar fi Guvernul, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu nu a oferit un răspuns clar și a motivat că principala temă a flashmob-ului în acest an, este războiul, însă ce ține de decizia de suspendare a mai multor licențe a posturilor TV, acest lucru a fost făcut cu lipsă de transparență din partea autorităților.
NADINE GOGU, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent: „Noi am analizat împreună cu colegii din breaslă care ar fi principalele subiecte pe care am vrea să le scoatem în față, să le discutăm în contextul Zilei Libertății presei și în condițiile în care de trei ani există acest război la hotarul cu Republica Moldova, în condițiile în care în Federația Rusă se întâmplă lucruri foarte grave, am zis să ieșim să reamintim odată în plus despre problemele care sunt.
– Dar libertatea presei nu are o tangență și cu faptul închiderii televiziunilor de la noi din țară? Noi, în memoriul nostru pe care o să-l deschideți, o să vedeți că am menționat și acest lucru, ne-am referit la deciziile care au fost adoptate în lipsă de transparență și nu au existat dezbateri, am pus accentele respective. În același timp am menționat că autoritățile trebuie să asigure securitatea informațională în spațiul nostru, în Republica Moldova și în condițiile în care sunt anumite elemente, care au anumite agende, elemente subversive care pot afecta securitatea spațiului, autoritățile trebuie să intervină. Altă problemă e cum o face, trebuie să existe transparență, trebuie să existe argumente astfel încât să nu existe loc de speculații”.
Întrebată dacă acțiunile de presiune a demnitarilor de la noi asupra jurnaliștilor s-ar diferenția cumva de cele care sunt semnalate în alte țări și care este atitudinea organizațiilor media față de atacurile de la noi, Gogu ne-a spus că CJI nu a primit înștiințări despre cazurile de intimidare și atac a jurnaliștilor.
NADINE GOGU, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent: „- Prin ce se deosebește regimul PAS de regimul de la Kremlin, atunci când spuneți că Moscova exercită presiuni asupra jurnaliștilor, anumite presiuni nu se exercită și la noi în țară?
– Nu au fost semnalate, pentru că noi de obicei operăm atunci când facem aceste materiale, aceste rapoarte cu cazurile care sunt înregistrate, deci nu au fost semnalate, la CJI nu a fost adresată vreo redacție, care să spună că este supusă cenzurii sau este supusă anumitor presiuni. Noi reacționăm ori de câte ori în spațiul public apar anumite situații, noi le urmărim și dacă considerăm necesar facem declarații”.
În același timp, Centrul pentru Jurnalism Independent a reacționat de multe ori din proprie inițiativă în cazurile în care au fost atacați jurnaliști ai altor instituții mass-media apropiate de autorități. Flashmob-ului s-au alăturat și reprezentanții Asociației Presei Independente, dar și președintele Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, care nu a vrut să răspundă clar la întrebarea, de ce manifestații de susținere a libertății de exprimare în raport cu cele 13 canale închise, nu sunt organizate.
LILIANA VIȚU, președintele Consiliului Audiovizualului: „De ce nu organizați un flashmob și în fața Guvernului, care a sistat licența a 13 televiziuni, este considerată la noi în țară presa independentă?
– Flashmob-ul de astăzi este organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent, eu sunt aici ca să mă solidarizez cu acțiunile breslei”.
ION MAZUR, reprezentant al Asociației Presei Independente: „Totuși sunteți în susținerea presei independente, a libertății presei, cum calificați, există la noi în țară presă liberă în pofida faptului că au fost închise mai multe portaluri și televiziuni?
– Eu cred că există libertatea presei atâta timp cât jurnaliștii și posturile de radio, televiziune și în general presa scrisă își face corect meseria, își face corect profesia, atunci eu nu cred că poate să existe… în momentul în care aceste instituții media fac partizanat politic sau interpretează faptele incorect sunt supuse monitorizării, iar monitorizările arată că situația este destul de dificilă în aceste instituții. Noi nu suntem pentru închiderea, lichidarea, dar aceste instituții media trebuie să fie monitorizate pentru ca să arate un jurnalism de calitate”.
În memoriul publicat de Centrul pentru Jurnalism Independent privind libertatea presei în perioada mai 2023 – 2024, în care organizațiile de media au semnalat că în tot acest timp starea presei din Republica Moldova a continuat să se confrunte cu probleme grave, s-a regăsit doar un singur aliniat despre închiderea celor 13 posturi de televiziune și nimic despre atacurile asupra jurnaliștilor Canal 5 din partea miniștrilor, dar și a președintelui țării, în lunga listă de atacuri a documentului împotriva altor instituții media.
„Subliniem că măsurile cu caracter restrictiv trebuie să fie fundamentate prin argumente convingătoare, probe certe și implementate într-o măsură în care să asigure excluderea dubiilor privind legaliattea și proporționalitatea ingerințelor.”, a scris CJI.
Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a declarat 3 mai a fi Ziua Internațională a Libertății Presei, pentru a conștientiza importanța libertății presei și a reaminti guvernelor obligația lor de a respecta și susține dreptul la libertatea de exprimare consacrată în temeiul articolului 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948.
Amintim că, pe 20 martie, Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională a decis sistarea temporară a valabilității actelor permisive, ca și măsură preventivă, ale companiei SRL „Media Content Distribution”, care gestionează CANAL 5 și MAESTRO FM.
În reacție, Canal 5 a declarat în repetate rânduri că toate acuzațiile aduse postului TV sunt niște falsuri grosolane, fără nicio probă sau justificare legală. Postul TV – Canal 5 activează strict în conformitate cu prevederile Codului serviciilor media-audiovizuale și standardele internaționale în domeniu. Canal 5 a fost monitorizat de multe ori și nu a avut niciodată încălcări ale articolelor care ar putea duce la o pedeapsă atât de dură precum suspendarea licenței.
