Gardul parcului Ștefan cel Mare din capitală, proiectat de arhitectul Alexandru Bernardazzi și considerat patrimoniu cultural și istoric, a fost distrus parțial în fața intrării unei cafenele situate pe teritoriul parcului. Jurnalista Natalia Uzun a anunțat despre incident pe pagina sa de facebook. Ea consideră că acest lucru a fost făcut de patronul acelui local, pentru a face o trecere către cafenea. La rândul ei, administrația cafenelei a declarat că nu are nicio legătură cu distrugerea gardului.
Jurnalista Natalia Uzun a atras atenția la lipsa unei părți a gardului.
„Mai întâi au scos trei secțiuni. Câțiva ani mai târziu, încă două. Iar recent au lărgit accesul la locul respectiv. Au făcut o treabă grozavă! Gardul Grădinii Municipale Publice „Ștefan cel Mare” este o comoară națională, un monument istoric, un reper al capitalei. Așa cum scrie și se spune, este protejat de stat. Dar statul, reprezentat de funcționari corupți, s-ar sinucide pentru un ban. Altfel, această cafenea nu ar fi apărut niciodată pe teritoriul parcului! Iar acum se distruge în mod barbar creația lui Alexandru Bernardazzi”, a scris Natalia Uzun, pe pagina sa de facebook.
La rândul său, administrația cafenelei ne-a spus că nu are nicio atribuție cu porţiunea de gard care a fost deteriorată, iar poarta care asigură acum trecerea către local a fost instalată până la apariția cafenelei.
„În 2017, când a fost un uragan, un copac a căzut aici și a prins o parte din gard. În urmă cu un an și jumătate sau un an, o altă porţiune de gard a căzut, au venit serviciile și au luat-o. Localul nu are nicio legătură cu asta, nu este un act de vandalism, dacă vedeți, nu sunt tăieturi, pur și simplu este ceea ce a căzut. Noi nu avem nicio legătură cu asta. Suntem mulțumiți de trecerea prin parc, sunt două pasaje, oaspeții noștri folosesc aceste pasaje destul de activ”.
De asemenea, am solicitat un comentariu din partea expertului în patrimoniu istoric și fostul director al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, Ion Ștefăniță.
ION ȘTEFĂNIȚĂ, fostul director al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor: „Eu acest lucru l-am descoperit în 2018. Uitați-vă că pe pagina mea este un dosar cu fotografii care prezintă situația actuală a Grădinii Publice „Ștefan cel Mare”, dar și un concept de reabilitare. Ce ne-am propus în 2019. De aceea am făcut o poză cu gardul. Probleme sunt pe partea cu Maria Cebotari, cu Ștefan cel mare, cu Bănulescu-Bodoni”.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Culturii Liuba Lupaşco, la care ne-am adresat pentru explicaţii, ne-a propus să expediem o cerere oficială pe e-mailul instituţiei.
Locuitorii din Chișinău, întâlniţi de reporterul nostru, consideră că proprietatea municipală are nevoie de o grijă mai mare, mai ales cea cu valoare istorică și culturală.
„Dacă există portiţă, desigur este destinată intrării. Dar această parte pare un fel de vandalism. Ceea ce s-a făcut este urât și neglijent, asta este istoria noastră”.
„Asta e deteriorarea proprietății Republicii Moldova, eu cred că nu este bine”.
„Desigur că nu este bine. Dacă există o portiţă, lăsați-o să fie, de ce să strici gardul”.
„Desigur că sunt împotriva distrugerii lucrurilor care au fost făcute de alţii acum mulți ani, care au semnificație și valoare istorică. Bineînțeles că sunt împotrivă. Desigur că nu-mi place și am observat-o abia acum, dacă sincer”.
Grădina publică Stefan cel Mare este unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectură peisagistică din Chișinău. A fost construită în 1818. Gardul, care este moștenirea arhitecturală a orașului, a fost proiectat de Alexandru Bernardazzi în 1860.
