”Federația Rusă intenționează să compromită aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană”. Despre asta a anunțat șeful Serviciului de Informații și Securitate Alexandru Musteață, care susține că instituția pe care o conduce a intrat în posesia mai multor date care indică asupra unui nivel fără precedent al intensității acțiunilor săvârșite de Moscova cu scopul de a deturna procesele democratice din țară și pentru a o ține în sfera sa de influență.
În cadrul unei conferințe de presă, conducerea SIS a declarat că prima etapă a planului Rusiei a început în 2023, când sar fi încercat compromiterea alegerilor locale, iar acum s-ar încerca realizarea altor etape cu intenția de a se amesteca în procesele electorale din acest an.
ALEXANDRU MUSTEAȚĂ, șeful SIS: „Avem informații că se pun în aplicare tentative de a compromite referendumul pentru integrare europeană, de imixtiune în alegerile prezidențiale, precum și de denigrare a instituțiilor și candidaților politici care vor promova aderarea la UE. Următoarea etapă pentru anul 2025 are drept scop preluarea controlului asupra Parlamentului Republicii Moldova prin accederea în legislativ a partidelor politice aflate sub influența Rusiei”.
Musteață susține că există certitudinea că referendumul anunțat pentru integrare europeană va fi ținta discreditărilor, cu scopul de a scădea prezența la vot sau de a-l compromite. Potrivit evaluărilor, adaugă șeful SIS, de partea Rusiei se mizează pe opțiunea de „boicot” – votul împotrivă sau încadrarea unei întrebări suplimentare în pentru a induce cetățenii în eroare și pentru a manipula prin crearea unei asocieri false între integrarea europeană și falsa aderare la alianțe și blocuri militare. Cel mai important actor pe care mizează Federația Rusă, mai adaugă el, este Ilan Șor. Alexandru Musteață afirmă că datele din posesie indică asupra unei strategii pentru anii 2024-2025, care va include 3 elemente principale, intercalate între ele.
ALEXANDRU MUSTEAȚĂ, șeful SIS: „Actori politici deschis declarați pro-Federația Rusă. Aceștia au legături directe și confirmate cu serviciile speciale, consultanți politici, grupuri criminale organizate, administrația prezidențială de la Kremlin, grupuri oligarhice. Actori politici declarați „pro-naționali”. Respectivii vor opta pentru o politică externă neutră, invocând faptul că desfășoară activități în interese naționale, principiul de bază care este accentuat că necesită a fi apărat este cel al „neutralității”. Acești actori ar avea contacte cu exponenți ai Federației Ruse într-o formă camuflată. Actori politici conectați la grupuri criminale organizate conduse de cetățeni ai Republicii Moldova, aflați în căutare, aceștia sunt parte a scenariului Federației Ruse”.
O altă direcție, susține Musteață, este amplificarea tendințelor radicale de natură separatistă în zona de sud a țării, în special UTA Găgăuzia. Șeful SIS a mai precizat că în această primăvară se vor activiza formatori de opinie cu interese antieuropene ascunse, care vor promova un candidat independent care să fie susținut de forțele politice de centru-stânga. Totodată, spune el, se atestă intențiile de a provoca și o criză politică în RM.
Informații false despre conducerea țării și parcursul european al Republicii Moldova, potrivit lui Musteață, sunt lansate prin intermediului canalelor de Telegram, Tik Tok, presa scrisă şi online, investigaţii jurnalistice sau publicarea unor pretinse cercetări pe probleme de interes public prioritar pentru R. Moldova, inclusiv în spaţiul informaţional occidental, dar și prin intermediul unor noi televiziuni sau achiziţionarea unora din cele existente.
La final, șeful SIS a evitat să răspundă la întrebările jurnaliștilor, menționând că are programate alte întâlniri. Nici Rusia și nici Ilan Șor nu au reacționat deocamdată la declarațiile lui Musteață.
Amintim că, înaintea alegerilor locale din 2023, șeful Serviciului de Informaţii şi Securitate, Alexandru Musteaţa, spunea despre pericole la adresa securităţii Republicii Moldova.
El declara că atacuri hibride fără precedent și tranzacții dubioase vin din partea Federaţiei Ruse, prin intermediul grupărilor criminale conduse de Ilan Șor pentru o serie de proiecte politice. În reacție, Șor a spus că banii nu sunt pentru destabilizări, dar pentru pensii, gaz, drumuri, infrastructură şi proiecte sociale, menționând că resursele financiare vin nu din Rusia, dar din afacerile pe care le administrează în diferite ţări.
În reacție la acuzațiile că prin intermediul alegerilor s-ar amesteca în treburile interne ale R. Moldova, Moscova a negat acest lucru. Anul trecut, Kremlinul, prin Maria Zaharova purtător de cuvânt a Ministerului de Externe, a declarat că Chișinăul continuă să urmeze cursul anti-rusesc al sponsorilor săi occidentali. De cealaltă parte, reprezentanții Ministerului Afacerilor de Externe și Integrării Europene au condamnat declarațiile, precizând că țara cooperează doar cu promotorii valorilor democratice.
