Procuratura Anticorupție și procurorul general interimar ar fi implicați în distrugerea probelor și persecutarea martorilor în dosarul ”Frauda bancară”. Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă, de către omul de afaceri Denis Urechi, care s-a declarat martor în acest dosar. Potrivit lui, frauda bancară a avut loc în perioada „statului capturat”, însă ceea ce a urmat a agravat situația și mai mult.
Denis Urechi a declarat că până la furtul miliardului a ieșit public și a dat numele persoanelor care fraudează, dar nu a fost auzit, prin urmare, afirmă el, ilegalitatea a fost comisă. Însă, spune omul de afaceri, după ce în calitate de procuror general a venit Alexandr Stoianoglo au fost pornite mai multe cauze penale care au avut ca inculpați făptași reali și făptași care nemijlocit au comis infracțiunea.
DENIS URECHI, martor în dosarul ”Frauda bancară”: „Totodată, s-a pus accentul pe căutarea banilor, iată anume în 2020 se căutau banii – au fost aplicate sechestre pe conturi, au fost aplicate sechestre pe bunuri materiale care au parvenit din fraudă. Însă după ce Stoianoglo a fost demis ne-am ciocnit cu problema că PA a început să ducă dosarul înapoi, să revină la poziția care a fost până la Stoianoglo”.
Mai mult decât atât, afirmă Denis Urechi, în prezent, Procuratura Anticorupție ar distruge probe din dosar.
DENIS URECHI, martor în dosarul ”Frauda bancară”: „Anume PA distruge probe din dosarele penale, din motivul că, o bună parte a probatoriului din învinuire a inculpaților se bazează pe hotărâri de judecată. Aceste hotărâri, care servesc drept probă, sunt ridicate și asupra lor se expune instanța de judecată în ordinea de revizuire. Și eu doresc să prezint opiniei publice informații care arată acțiunile ilegale ale Procuraturii Anticorupție, cât și a procurorului general interimar, Ion Munteanu în privința martorului, în persoana mea și în privința probelor care se distrug astăzi în dosarul ”Frauda Bancară””.
Am solicitat un comentariu referitor la acuzațiile aduse de martorul în dosarul ”Frauda bancară”, de la Procuratura Anticorupție. Serviciul de presă al procuraturii ne-a declarat că ”își rezervă dreptul să nu comenteze mesajele tendențioase care sunt dispersate în spațiul public.”
De asemenea, l-am telefonat și pe procurorul general interimar, Ion Munteanu pentru a comenta acuzațiile aduse, însă nu ne-a răspuns la telefon.
Serviciul de presă al Procuraturii Generale ne-a sugerat să expediem o solicitare la adresa instituției, însă până la redactarea reportajului, nu am primit un răspuns.
Amintim că, frauda bancară, calificată ca fiind cea mai mare de până acum din Republica Moldova, s-a produs între anii 2012-2014. Atunci, prin oferirea de credite frauduloase, din sistemul bancar au fost furați circa 13,3 miliarde de lei moldovenești.
Anterior, reprezentanții Partidului Democrat aflat la guvernare au declarat că peste 10% din suma fraudată a fost deja recuperată. Iar 90% dintre persoanele care au fost implicate în fraudă sunt identificate.
În același timp, procurorul șef anticorupție, Veronica Dragalin a declarat că 18 persoane care au participat la această fraudă au fost trimise în judecată. Printre acestea figurează fostul guvernator al BNM și un fost viceguvernator al BNM, fostul premier Vlad Filat, omul de afaceri Veaceslav Platon, fostul lider demolcrat Vlad Plahotniuc și omul de afaceri Ilan Șor. Numai acesta din urmă a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare. El se declară nevinovat și a atacat decizia Curții de Apel la Curtea Supremă de Justiție.
