Nicio ședință plenară în sesiunea de toamnă 2023 a Parlamentului nu a fost dedicată proiectelor opoziției, deși urmau să aibă loc două astfel de ședințe conform Regulamentului Legislativului. Acestea sunt concluziile monitorizării de către Promo-Lex a sesiunii parlamentare de toamnă. Totodată, potrivit experților, la cel puțin cinci ședințe plenare, din totalul de 14, gradul de transparență decizională a fost afectat mai mult de 50%.
Potrivit Asociației Promo-Lex, în sesiunea de toamnă 2023, Parlamentul s-a întrunit în 14 ședințe plenare, cu 5 mai puține decât în sesiunea de toamnă 2022. Analistul juridic Mihaela Duca, declară că nu este clar dacă numărul mai mic de ședințe a fost influențat de desfășurarea alegerilor locale, de un volum mai redus de activitate sau de creșterea eficienței activității legislativului.
MIHAELA DUCA, analist juridic, Promo-Lex: „Am observat că nicio ședință dintre acestea nu a fost dedicată proiectelor opoziției, așa cum prevede regulamentul Parlamentului – desfășurarea ședințelor dedicate proiectelor opoziției în fiecare a șasea săptămână de la data începerii sesiunii parlamentare, trebuie să fie dedicată examinării proiectelor acestora”.
DINA BOȚAN, analist, Promo-Lex: „Nu a fost examinat niciun proiect înregistrat la inițiativa Adunării Populare a unității teritoriale autonome Găgăuze, dar cele mai multe proiecte votate au fost înregistrate de Guvern. Putem constata o creșterea a xcererilor acestor proiecte, comparativ cu sesiunea de toamnă 2022 de la 43% la 53% din totalul proiectelor examinate în ședințele plenare. A crescut și numărul proiectelor înregistrate de Președintele Republicii Moldova, de la 3% la 12 %. Această creștere rezultă din ratificarea unui număr mai mare de acorduri internaționale în această sesiune”.
Pe de altă parte, experții constată o micșorare a numărului proiectelor votate care au fost înregistrate de deputații majorității parlamentare, de la 41% la 32%, dar și a celor înregistrate de opoziția parlamentară, de la 3 % doar la 1 %.
Am solicitat un comentariu la constatările experților de la Parlament, dar responsabilii de acolo nu ne-au răspuns deocamdată. Am solicitat un comentariu de la reprezentanții partidului de guvernare, dar purtătorul de cuvânt al fracțiunii, Adriana Vlas ne-a scris într-un mesaj că nu comentează cele menționate.
Anterior, fostul vicepreședinte al Legislativului, Mihai Popșoi a declarat că și în trecut erau multe întrebări legate de activitatea Parlamentului și a menționat că efortul de monitorizare a activității Parlamentului este apreciat și este utilizat pentru a îmbunătăți procesele democratice din R. Moldova.
”Avem toată deschidere să îmbunătățim lucrurile și mai mult, în special, în noile condiții în care ne aflăm – deschiderea negocierilor de aderare – în care cooperarea cu societatea civilă va avea un rol central”, a spus Popșoi.
Ce ține de lipsa deputaților independenți de la ședințe, aleși anterior pe listele Partidului ”ȘOR”, ei au menționat că boicotează în semn de protest,deoarece drepturile opoziției sunt încălcate de majoritatea parlamentară.
În acest context, ei au spus că preferă să lucreze în teritoriu cu oamenii, lucru despre care reprezentanții PAS a spus că e alegerea lor să vină sau nu la ședințele Parlamentului. Iar deputații neafiliați și cei ai BCS au boicotat ședințele motivând prin faptul că inițiativele opoziției au fost respinse de majoritatea PAS.
Cei din urmă spuneau însă că unele proiecte nu au acoperire financiară. Amintim că, în perioada anilor 2021–2025, activitatea Parlamentului Republicii Moldova este supusă unei monitorizări exhaustive în cadrul Programului Promo-LEX ”Democrație, Transparență și Responsabilitate”.
Scopul monitorizării este de a spori transparența instituției, de a contribui la îmbunătățirea procedurilor legislative și de a consolida interacțiunea dintre deputați și cetățeni.
