Asociația Promo-LEX recomandă Parlamentului să-și revadă inițiativa privind posibilitatea desfășurării concomitente a referendumului republican și a alegerilor parlamentare sau prezidențiale, în contextul reexaminării proiectului de lege, inclusă pe agenda ședinței plenare de joi, 18 ianuarie. Despre asta se spune într-o notă a organizației neguvernamentale. Reacția reprezentanților partidului puterii o vedeți în material.
Într-un comunicat emis de Promo-LEX experții consideră că art. 184 alin. (2) din Codul electoral care prevedea că referendumul republican nu poate avea loc în ziua alegerilor parlamentare, prezidențiale și a celor locale generale nu trebuie modificat, prevederile acestuia fiind conforme recomandărilor instituțiilor europene de referință în domeniul democrației și a misiunilor internaționale și naționale de observare a alegerilor.
”Subliniem că amendarea acestui articol, care face posibilă organizarea în aceeași zi a referendumului republican și a alegerilor prezidențiale și parlamentare, a fost aprobată, la 28 decembrie 2023, prin ignorarea legislației privind transparența decizională pe parcursul consultării, dezbaterii și votării. De asemenea, din argumentarea expusă de autoarea amendamentului cu privire la organizarea referendumului concomitent cu alte alegeri nu este clar care sunt motivele amendării legislației”.
În nota emisă se mai spune că subiectul integrării europene este unul de interes public strategic pentru Republica Moldova, care nu trebuie „adoptat” sau „monopolizat” în scop electoral de o anumită forță politică.
”Faptul că inițiativa de organizare a referendumului în aceeași zi cu alegerile prezidențiale vine din partea unui viitor candidat în alegeri, îl poate avantaja pe acesta în raport cu ceilalți pretendenți. Menționăm, în context, că importanța parcursului european pentru viitorul Republicii Moldova ca stat și societate democratică a fost demonstrată, pe parcursul anilor, de mai multe guvernări de diferite culori politice. De asemenea, cel puțin 28 de partide politice din cele 63 înregistrate, potrivit paginii Agenției Servicii Publice, au înscris în statutul său dezideratul de „integrare europeană”.
În context, experții Asociației declară că dacă Parlamentul sau altă autoritate publică va decide totuși să inițieze pentru toamna anului 2024 un referendum, concomitent cu alegerile prezidențiale, acesta ar trebui să fie unul constituțional, care să producă efecte juridice obligatorii, dată fiind tematica de interes național major a referendumului preconizat. Un eventual referendum constituțional ar presupune completarea Constituției cu norme privind garantarea parcursului european al Republicii Moldova, fiind astfel mai justificat din perspectiva efectelor juridice și a costurilor de organizare, se mai spune în comunicatul emis de Promo-LEX.
Am solicitat o reacție la aceste declarații de la purtătorul de cuvânt al fracțiunii parlamentare PAS, dar Adriana Vlas ne-a scris într-un mesaj că nu comentează cele menționate de Promo-Lex. Serviciul de presă al Președinției nu ne-au răspuns deocamdată la solicitarea expediată pentru o reacție. Amintim că în 24 decembrie, Maia Sandu a anunțat că intenționează să candideze pentru un nou mandat de președinte. Tot atunci, ea a cerut Parlamentului să organizeze în toamna viitoare un referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Două zile mai târziu deputatul PAS, Veronica Roșca a înregistrat un amendament la Codul Electoral pentru a oferi posibilitatea organizării plebiscitului în aceeași zi cu scrutinul.
O altă modificare propusă la Codul Electoral e ca alegerea președintelui țării să aibă loc cu cel mult 90 de zile până la expirare mandatului, și nu cu 60 de zile, cum e acum prevăzut de lege. Inițiativa partidului de guvernământ a venit după ce secretarul Comisiei Electorale Centrale Alexandru Berlinschi a declarat că referendumul privind aderarea Republicii Moldova la UE, despre care a vorbit Maia Sandu, nu poate fi organizat în aceeași zi cu alegerile prezidențiale. Potrivit acestuia, orice plebiscit poate fi desfăşurat cu 60 de zile înainte sau după un scrutin, iar CEC va începe procesul de organizare a referendumului după ce legislativul va adopta o hotărâre în acest sens.
Ulterior, Parlamentul a votat modificarea la Codul Electoral cu votul a 58 de deputați PAS. În argumentarea modificărilor, reprezentanții puterii au făcut referire la situația din februarie 2019, atunci când în aceeași zi au avut loc alegeri parlamentare concomitent cu referendumul republican, iar Curtea Constituțională a confirmat rezultatele scrutinului.
În cadrul unui interviu pentru NordNews.md, premierul Dorin Recean a declarat că „e ceva normal” ca referendumul să se desfășoare în aceeași zi cu alegerile prezidențiale și nu vede de ce l-am face separat. ”Eu sper că putem să facem acest demers către cetățeni într-un exercițiu. Nu văd de ce l-am face separat, cu atât mai mult că președinta Maia Sandu este în fruntea acestui efort de integrare europeană, și atunci, cumva ar fi congruent și consistent, adică ceva normal ca aceste lucruri să se întâmple împreună. Trebuie să vedem care sunt reglementările legale în acest sens, dar opțiunea pe care vrem să mergem este să le organizăm concomitent, în aceeași zi”, a declarat Recean.
Anterior, și Asociația ”Parlamentul Independenței” declara că organizarea referendumului cu privire la necesitatea aderării la Uniunea Europeană în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, de la sfârșitul anului, nu este doar ilegală și inoportună, dar și periculoasă pentru parcursul european al Republicii Moldova. Într-o declarație publică, semnatarii documentului cer autorităților de la Chișinău să renunțe la această inițiativă.
