În ultimii trei ani, prețurile produselor alimentare au crescut cu peste 60 la sută. O spune expertul în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale, Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, deși moldovenii au fost conștienți de creșterea prețurilor, risipa și pierderile de alimente au fost de 19,2 miliarde de lei.
Expertul în economie, Veaceaslav Ioniță a menționat că deși în ultimii trei ani moldovenii au cunoscut cea mai mare creștere a prețurilor la produsele alimentare din ultimii 20 ani, ei continuă să risipească produsele alimentare. Anual, oamenii aruncă la gunoi alimente care ar fi suficiente în a hrăni un milion de săraci din țară, aproximativ 76 kg de mâncare per persoană.
VEACESLAV IONIȚĂ, expert în economie: „Alimentele în trei ani de zile 2021, 2022, 2023 au crescut cu 62 la sută. Acum observăm că avem cea mai mare inflație am avut-o în urmă cu 20 de ani și lucru care a trebui să ne pună pe gând, oameni buni cresc prețurile la alimente, aruncăm foarte mult. În total, pierderile totale 19,2 miliarde de lei dintre care 10 miliarde de lei este risipa. Deci, 9 miliarde de lei este capacitatea noastră redusă de-a strânge toată marfa și de-a o transforma în produse alimentare, iar 10 miliarde, dintre acestea 19,2 miliarde, mai mult de 10, de fapt sunt vreo 12 miliarde aproape sunt produsele alimentare pe care noi le-am procurat, le-am transformat în marfă pentru consum și nu le-am mai consumat. 6,6 miliarde de lei sunt banii pe care cetățenii noștri le-au plătit pentru marfa 2023 pentru produsele alimentare, le-au adus acasă și le-au aruncat la gunoi”.
Veaceaslav Ioniță a mai susținut că a făcut calcule în parteneriat cu Banca de Alimente din Republica Moldova și a constatat că moldovenii cheltuie pentru produse alimentare, pe care le aruncă la gunoi, mai mult decât pentru sănătate, odihnă și educație.
VEACESLAV IONIȚĂ, expert în economie: „În 2023, cheltuim pentru produsele alimentare 41,1%. În realitate, noi, de fapt, pentru produsele alimentare pe care real le consumăm cheltuim 35,9%. După aceasta cheltuim 16,3% pentru locuință, apă, canalizare și gaz. Îmbrăcăminte și încălțăminte – 8,4%, transport – 7,4%, mobilier, dotare și întreținerea locuinței – 5,8%, produsele alimentare risipite – 5,2%. Pentru sănătate – 5,1%, pentru diverse produse servicii – 4,5%, pentru telecomunicații – 4%, recreere și cultură – 2,6%, restaurante și hoteluri – 2,2%, băuturi alcoolice și tutun – 1,7%, educație – 0,9%”.
La nivel mondial, cel mai mare risipitor de produse alimentare este Grecia, cu 142 kg pe cap de locuitor anual. Urmează Malta, Luxembourg, Ucraina și Moldova, România, Austria, Slovenia și Federația Rusă.
