Liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, a comentat într-un interviu pentru agenția rusă TASS, introducerea de către Chișinău a taxelor vamale pentru companiile transnistrene, precum și declarația Maiei Sandu despre faptul că malul drept al Nistrului în prima etapă ar putea adera la UE fără cel stâng. Prima problemă el a catalogat-o drept presiune economică. În ceea ce privește integrarea unilaterală a Chișinăului în UE, Krasnoselski consideră această „abordare drept una realistă”, declarând că regiunea „singură își va decide soarta”.
Liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, susține că autorităţile de la Chișinău au abandonat dialogul constructiv cu regiunea la toate nivelurile, provocând tensiuni și crescând confruntările, și au trecut în schimb la presiuni, inclusiv economice.
„Stagnarea în procesul de negociere este alegerea exclusivă a Republicii Moldova. Nu sunt alte motive pentru pauza în dialog, paralizia formatului „5+2” și refuzul acordurilor încheiate, inclusiv pachetul „Berlin Plus”. (…) Introducerea taxelor vamale pentru agenţii economici din Transnistria este o problemă principial nouă în procesul de reglementare. Întreprinderile transnistrene nu au plătit niciodată taxe vamale în bugetul Republicii Moldova. Încă nu am primit nicio explicație nici de la Guvernul de la Chişinău, nici de la reprezentantul pentru probleme politice”, a declarat Krasnoselski într-un interviu acordat agenției ruse TASS.
Blocarea exportului mai multor întreprinderi a dus la reducerea volumului acestuia cu 12%, spune liderul regiunii nerecunoscute. În plus, marile uzine și-au suspendat activitatea, motiv pentru care veniturile din impozite în bugetul transnistrean au scăzut, iar întreprinderile vor suferi pierderi de milioane, spune Krasnoselski.
Am contactat reprezentanții Guvernului pentru comentarii, dar serviciul de presă al Executivului nu a răspuns solicitării noastre.
Conform prevederilor noului Cod Vamal, din 1 ianuarie, toate companiile moldovenești, inclusiv cele transnistrene, trebuie să plătească taxe vamale la importul și exportul de mărfuri pe principii generale, ținând cont de preferințele oferite în conformitate cu tratatele internaționale și acordurile semnate de țara noastră. Chișinăul a explicat gestul prin necesitatea asigurării principiului echității pentru toți reprezentanții mediului de afaceri din Republica Moldova. La rândul său, Tiraspolul spune că, potrivit estimărilor preliminare, aceste modificări vor duce la cheltuieli suplimentare, de peste 5 milioane de dolari, pentru companiile transnistrene.
În interviul său pentru agenția TASS, Vadim Krasnoselski a comentat și intenția autorităților moldovenești de a părăsi CSI. El a catalogat acest parcurs ca fiind unul „greșit” și a spus că Tiraspolul își va construi propria comunicare cu structurile CSI. În ceea ce privește declarațiile președintelui Maia Sandu și ale ministrului de Externe, Nicu Popescu, că, în prima etapă, Moldova se poate integra în Uniunea Europeană fără regiunea transnistreană, Krasnoselski consideră această „abordare drept una realistă”.
„Nici UE, nici Moldova nu pot decide pentru noi. Prin urmare, dacă țara vecină vrea să adere la ceva, poftim, iar noi singuri ne stabilim destinul”, a menționat el.
Administrația prezidențială, de la care am solicitat comentarii, nu ne-a oferit un răspuns până la momentul editării acestui material.
Amintim că în septembrie, într-un interviu acordat pentru France24, președintele Maia Sandu spunea că UE nu condiționează aderarea ţării noastre la UE cu soluţionarea problemei transnistrene. Câteva luni mai târziu, într-un interviu amplu pentru Radio Moldova, ea a declarat că admite integrarea Moldovei în Uniunea Europeană „în doi pași – mai întâi malul drept al Nistrului, apoi cel stâng”.
„Când cetățenii noștri de pe malul stâng vor vedea cum se îmbunătățește viața, vor dori și ei să adere la Uniunea Europeană. Cred că ei şi acum vor asta, dar Federația Rusă stă în cale”, a spus șefa statului.
Poziția Republicii Moldova cu privire la negocieri a fost exprimată anterior de viceprim-ministrul pentru Reintegrare Oleg Serebrian, care a declarat că formatul de reglementare a conflictului transnistrean „5+2” va fi suspendat pe durata războiului Rusiei în Ucraina. În acest timp, părțile vor comunica în format unilateral.
În ceea ce privește relațiile cu CSI, în luna mai, Republica Moldova a demarat procedura de retragere din Adunarea Interparlamentară a Comunităţii.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus că acest pas este primul către ieşirea completă a republicii din asociația interstatală, întrucât apartenența la aceasta nu a adus nimic bun Moldovei.
La sfârșitul anului trecut, președintele Comisiei parlamentare pentru politică externă și integrare europeană, Doina Gherman, a declarat la un post de televiziune că Moldova va părăsi CSI definitiv până la sfârșitul anului 2024.
