Tăierea porcului este una dintre tradițiile bine păstrate la țară, în ajunul Crăciunului. Procesiunea are câteva etape, respectate de gospodari cum ar fi alesul locului în care se face sacrificarea, pârlitul animalului și călăritul acestuia de către copii pentru a avea noroc și a fi sănătoși. Nelipsită din peisaj este friptura din carnea proaspătă, numită pomana porcului.
În familia Nasalciuc, din satul Mălăiești, raionul Orhei, obiceiul tăierii porcului este respectat ca în timpurile vechi. Gospodarii se pregătesc dis-de-dimineaţă pentru acest adevărat ritual, ce necesită multă îndemânare şi pricepere.
BORIS NASALCIUC: „Ne gătim toți de Crăciun, de sărbători, alții fac pe stil nou, dar
noi, cum am apucat de la părinți așa mergem înainte”.
CORINA CALMAȚUI, reporter Canal 5: „Pârlitul godacului este un proces la fel de important. Pe timpuri se făcea cu paie aprinse, acum cu o lampă de gaz. După asta, animalul va fi acoperit cu țoale și va fi călărit de copii. Și aceste obiceiuri au semnificații aparte”.
O vorbă din bătrâni spune că cine nu are carne de porc pe masa de Crăciun nu va avea un an bun. Aşa că animalul este sacrificat anume în preajma acestei sărbători. La tradiționalul proces participă întreaga familie, dar vecinii.
BORIS NASALCIUC: „Apelăm unul la altul și tăiem unul la altul și mergem înainte”.
În familia lui Boris Nasalciuc, ritualul tăierii porcului este însoţit de un pahar cu vin fiert delicios.
Cei mai fericiţi sunt, ca de fiecare dată, copiii. Ei încalecă porcul, după ce a fost pârlit şi curăţat. Dacă fac asta, tradiţia spune că vor avea noroc tot anul.
Iar acesta nu este singurul obicei respectat în această familie.
Membrul al familiei: „Se spune că coada la purcel trebuie să o mănânce fetele, că crește gâța groasă și frumoasă, nu ca coada la purcel subțire. Din spusele bătrânilor, moși strămoși, cum s-a apucat obiceiul, și noi ne stăruim, poate sunt schimbări dar ne stăruim să îl continuăm”.
După ce bărbații au tăiat godacul, gospodina casei pregătește friptura.
DINA NASALCIUC: „Conform tradiției, după tăierea porcului, toată lumea de la țară face pomana porcului. În această friptură vom pune ceapă, piper boabe mășcat și frunze de dafin. Se numește pomana porcului, pentru că este luat din toată bucățica din partea a corpului și pusă la fiert pentru a servi oamenii pentru tăierea porcului”.
Și pentru că friptura merge mai bine cu brânză de oi și murături, gospodarul a dat o fugă în beci.
BORIS NASALCIUC: „Aici aveți murături? Murături avem”.
După tăierea porcului, gazdele pregătesc o masă pentru toți cei care au ajutat la sacrificare animalului.
DINA NASALCIUC: „Am pregătit bucatele făcute din porcul pe care l-am sacrificat astăzi pentru sărbătoare, și în ziua de Crăciun noi vom face diferite bucate, vom face răcitură, sarmale, vom face piftii și vom invita toți oaspeții, neamurile pentru a gusta din toate bucatele noastre.
– Ce aveți aici la masă?
-Astăzi am pregătit o friptură din porc, avem diferite murături, brânză de oi, așa ca la moldoveni”.
CORINA CALMAȚUI, reporter Canal 5: „Friptura se face din măruntaiele porcului, afară la un cuptor sau la plită. Gospodina casei ne-a spus că o pregătește după o rețetă specială. Miroase și arată apetisant. Apoi, îi invită la masă pe toți oamenii care au ajutat la tăierea animalului, să se bucure de pomana porcului”.
Și cum masa de bucate fără un toast.
„Într-un ceas bun la toți, procedura următoare rămâne sî îl vedem la anul. Încă o dată sănătate și la mulți ani”.
După ce au sacrificat porcul, conform tuturor tradițiilor, urmează prepararea deliciilor tradiționale. Pe masa de sărbătoare vor fi puse sarmale, cârnați, carne la grătar, dar și alte delicii.
