Urăturile, Sorcova, dar și mersul cu capra sunt doar câteva dintre tradițiile vechi pe care le respectă, în fiecare an, membrii ansamblului folcloric Busuioc din Orhei. Echipa noastră de filmare a asistat la una dintre repetiții și a avut, astfel, ocazia să vadă cum sunt puse în practică obiceiurile din străbuni. Le vedeți și dumneavoastră imediat.
Îmbrăcați în port popular și cu bună dispoziție, membrii ansamblului folcloric Busuioc fac ultimele repetiţii pentru seara de Anul Nou.
Pentru ca nu cumva cineva să uite vreun vers sau să facă vreo mișcare greșită, toată lumea spune încă o dată urăturile pe care le are de zis gospodarilor din Orhei.
NATALIA CUPCEA, conducător ansamblul folcloric Busuioc: „Noi în fiecare an tradițional, începând cu data de 23-25 deja suntem puși pe lucru. Mergem să vestim Nașterea Domnului, mergem să aducem în dar urările frumoase. Mergem la fiecare casă, nu alegem, chiar și acolo unde suntem invitați, dar mai apoi mai avem și noi solicitări la domiciliu”.
Și pentru că primele, de Anul Nou, se spun urăturile, repetițiile au început anume cu acestea. Fiecare are câte un mesaj, afirmă membrii colectivului artistic.
„Urează binele, urează obiceiurile noastre, pe care le păstrăm, multă sănătate le dorim, ca să poată să se simtă bine în anul care vine. Se transmite un mesaj către spectatori, către oameni ca să fie mai buni la suflet, mai mărinimoși”.
Nelipsită este și Sorcova, versurile căreia vestesc venirea noului an și sunt considerate aducătoare de noroc în gospodăriile care primesc urătorii și îi cintesc cu bunătăți. De obicei, puștii au cu ei crenguțe decorate frumos, dar și semințe de grâu, orez sau alte cereale pe care le aruncă în pragul casei pentru ca noul an să fie mănos.
NATALIA CUPCEA, conducătoarea ansamblului folcloric Busuioc: „Se merge ca casa gospodarului, acolo unde ieșind în fața copiilor, gospodarii cu nuci, cu mere, cu covrigi și ei merg și îi bat pe umăr și le zic Sorcova veselă, să trăiți, peste ani să înfloriți, să fiți tari ca piatra, iuți ca săgeata, tare ca fieru, iute ca oțelul, să aveți parte de bine pentru anul care vine”.
Membrii ansamblului folcloric Busuioc au făcut repetiții și pentru dansul caprei, tradiție practicată din străbuni în mai toate satele Moldovei.
„Capra este un animal zbuciumatic, deci pe parcursul anilor, capra simbolizează un an mănos. Capra dă lapte, capra simbolizează bunăstarea în familie. Capra înseamnă mai cu seamă zburdăciunea, deci ea face ca omul să fie mai iute, mai energic”.
MARIA STOIAN, reporter Canal 5: „Potrivit obiceiului, mersul cu capra este numele dat unui dans tradițional, practicat de Anul Nou. Un băiat sau o fată se deghizează în acest personaj și îmbracă un cojoc pe dos. Capra și însoțitorii ei umblă din casă în casă, dansând la ușa fiecăruia în prag de Revelion”.
Toate costumele naționale pe care le îmbracă membri ansamblului Busuioc sunt confecționate manual de către Eugenia Roman, membră a colectivului artistic.
Femeia spune că pune suflet în fiecare detaliu pe care-l meșterește.
EUGENIA ROMAN, membra a ansamblului folcloric Busuioc: „Când am început colectivul să-l formăm, atuncea nimeni nu avea costume naționale și eu așa mi-am luat parcă un imbold și dă să fac ceva. Și am început singură să confecționez și le-am confecționat la toți câte două rânduri de costume, peste 40 de costume”.
Ansamblul folcloric Busuioc a fost fondal în anul 2005 și are peste peste 20 de membri.
