Peste 350 de copii și adolescenți din întreaga țară s-au adunat pe 5 și 6 aprilie la concursului AcroFEST, organizat de rețeaua de gimnastică Santé Gym. Evenimentul, desfășurat pe parcursul a două zile, a reunit atât sportivi începători, cât și performeri avansați, în cadrul unui festival dedicat gimnasticii, dansului și, mai presus de toate, pasiunii.
Rodica Șalari, fondatoarea centrului Santé Gym și inițiatoarea concursului, a declarat că scopul principal este de a oferi copiilor un spațiu unde să poată evolua, iar părinților – șansa de a deveni sprijinul lor de bază.
„Pentru începători, AcroFEST e o rampă de lansare spre competiții mai mari. Pentru avansați – o oportunitate de analiză a progresului,” a explicat ea.
Concurenții au fost împărțiți în categorii de vârstă și nivel, urcând pe scenă în formații de solo, duet, trio și cvartet. Micii și marii sportivi au prezentat coregrafii variate – de la gimnastică ritmică și dans clasic, până la acro dans, majorete și fantezie coregrafică.
În spatele spectacolului s-a aflat o muncă enormă, mai ales cu cei mai mici participanți.
Antrenoarea Nicoleta Carauș, responsabilă de grupele din Telecentru și Strășeni, a povestit că cele mai mari provocări au fost la pregătirea începătorilor, unde pe lângă antrenamente a fost nevoie de multă susținere emoțională și încurajare.
„Cei care vin constant la antrenamente progresează vizibil. Chiar dacă nu toți iau premii, important este că participă și învață,” a spus ea.
Daniela Perju, supervizorul echipei de antrenori, a menționat că lucrul alături de o echipă dedicată și deschisă a fost o adevărată satisfacție.
Pentru Valeria Molnic, antrenoare din Sîngerei, provocarea a fost sincronizarea echipelor:
„Copiii au fost foarte motivați. Ne-am antrenat de patru ori pe săptămână, dar fără muncă și implicare nu se poate obține nimic.”
Din Ungheni, Târsână Victoria a venit cu copii din mai multe categorii și niveluri, recunoscând că cel mai greu a fost să-i mențină pe toți concentrați și implicați.
„Prin muncă omul este slăvit,” a adăugat ea.
Iana Rotaru, antrenoare pentru grupa 4-6 ani, recunoaște că uneori ea avea mai multe emoții decât copiii: „Îi învățăm să iasă pe scenă cu fruntea sus, chiar dacă le este frică.”
Copiii au fost, desigur, în centrul atenției – și nu doar prin prestația lor artistică, ci și prin sinceritatea și curajul cu care au vorbit despre emoțiile lor.
„Mă numesc Arianna Ioniță, am 10 ani și practic gimnastica de trei ani,” a declarat una dintre participante. „Pentru acest campionat m-am antrenat mai intens decât de obicei și am inclus în program elemente mai dificile, ca să fie mai spectaculos.”
Întrebată dacă pregătirea a fost dificilă, Arianna a recunoscut că uneori obosește la antrenamente, dar revine de fiecare dată cu motivație: „Vin pentru că vreau să fiu mai flexibilă și să obțin rezultate mai bune. Chiar dacă nu iau locul întâi, mă bucur că am participat. Totuși, mereu mă străduiesc să fiu printre cei mai buni.”
Mama Ariannei, este convinsă că susținerea emoțională contează cel mai mult:
„Fetița mea se motivează singură, mai ales când se apropie campionatele,” spune Olesea, mama uneia dintre concurente.
„Sunt zile lungi, cu antrenamente intense și emoții mari, dar, chiar dacă nu ia locul întâi, o susținem mereu. Cel mai important e că muncește pentru ea însăși.”
Olesea povestește că încearcă să-i ofere mereu calm și încredere, mai ales în momentele dificile:
„I-am spus azi: Concentrează-te pe dans, nu te uita în jur, emoțiile se pot controla. Chiar dacă nu câștigă, contează că a evoluat și s-a pregătit cu seriozitate.”
O altă mămică ne-a povestit cum o simplă nevoie de sănătate s-a transformat, în timp, într-o pasiune adevărată.
„David are șapte ani și practică gimnastica de la cinci. Este singurul băiat din echipă, dar se simte în largul lui și îi place scena,” povestește mama lui, Valentina Țurcan.
„A început dintr-o nevoie pentru sănătate și a devenit o pasiune.”
Chiar dacă are un program încărcat, cu fotbal și gimnastică, David nu renunță: „Îi place competiția, se bucură când învață elemente noi – acasă tot apartamentul devine sală de exerciții.”
Ruslan Nichifor, antrenor la Aerodinamica, lucrează atât cu băieți, cât și cu fete, tratându-i pe toți la fel și oferindu-le aceleași oportunități de a evolua.
„Pentru mine nu există diferență între a antrena băieți sau fete,” spune Ruslan Nichifor, antrenor la Aerodinamica.
„Mă uit la toți la fel și mă concentrez pe rezultate. În gimnastică, atât băieții, cât și fetele trebuie să aibă calitățile motrice bine dezvoltate, iar antrenamentele sunt la fel de dificile pentru toți.”
„Emoțiile sunt o provocare, mai ales în competiții,” adaugă el. „Dar prin pregătire și experiență, trecem peste ele. Participarea este importantă, pentru că ea aduce învățăminte valoroase și ne ajută să progresăm.”
Într-o discuție despre cum își motivează copiii pentru competiții, Zagorudco Diana, mama Aurorei, povestește despre pasiunea fiicei sale pentru gimnastică și despre provocările întâmpinate în pregătirea pentru concursuri.
„Aurora are 9 ani și face gimnastică de 2 ani. Este foarte motivată, îi place mult să facă gimnastică, mai ales după ce a încercat și dansurile. De când a început cercul de gimnastică în Sîngerei, a știut că vrea să urmeze această cale,” povestește mama Diana.
„Pregătirea pentru campionat a fost dificilă din cauza lipsei de timp. Participarea este importantă pentru noi, iar din fiecare competiție învățăm și creștem.”
Deși este băiat în echipă de fete, Pîslaru Cazimir se simte foarte bine în colectiv și este pasionat de gimnastică.
„Am 9 ani și fac gimnastică de 3 ani. Mie îmi place foarte mult și niciodată nu am lenevit să merg la antrenamente,” povestește tânărul gimnast.
„Cel mai greu pentru mine este saltul înapoi, dar depun efort și mi se preimește. Când obțin locuri de frunte, părinții mei sunt foarte fericiți și mă răsplătesc cu o surpriză,” adaugă Cazimir.
AcroFEST a fost mai mult decât un concurs – a fost o celebrare a progresului, a muncii de echipă și a bucuriei de a fi pe scenă. Emoțiile s-au transformat în aplauze, iar zâmbetele copiilor au fost cea mai sinceră răsplată pentru toți cei implicați.
Organizatorii promit și alte ediții la fel de vii și emoționante, pentru că – așa cum spunea Rodica Șalari – „nu contează locul pe care-l ocupi, ci experiența pe care o câștigi.”
