Acum 16 ani, Moldova a pornit pe calea degradării totale, a abandonării principiilor juridice de funcționare a statului și a restrângerii libertăților democratice. Așa evaluiază cel de-al treilea președinte al Republicii Moldova, liderul PCRM, Vladimir Voronin, evenimentele din 7 aprilie 2009, când protestul mulțimii s-a transformat într-o răscoală masivă. Potrivit lui Voronin, ceea ce s-a întâmplat atunci a dus la trecerea completă a statului suveran sub conducerea externă și la transformarea Moldovei într-o colonie, iar unii dintre participanții la acele dezordini în masă sunt acum în parlament. Totuși țara mai are șansa de a schimba situația, consideră politicianul.
Ziua de 7 aprilie 2009 a intrat în istorie drept una dintre cele mai tragice pentru Republica Moldova, consideră Vladimir Voronin, care, în acea perioadă, era președintele țării. Potrivit liderului Partidului Comuniștilor, evenimentele care și astăzi provoacă reacții contradictorii în societatea moldovenească, au fost pregătite conform unei tactici dezvoltate în Occident. El a calificat cele întâmplate atunci drept „tentativă de lovitură de stat” și a mai spus că organizatorii au fost și principalii beneficiari ai schimbării puterii.
VLADIMIR VORONIN, ex-președinte al Republicii Moldova, liderul PCRM
Este vorba, în primul rând, despre grupuri criminale politice care, la începutul anilor 2000, au pierdut puterea, iar odată cu aceasta, și posibilitatea de a fura resursele modestele ale țării noastre. Fără îndoială, ele au fost susținute financiar și organizațional din extern, în special din România.
Totul s-a desfășurat conform unei tacticii dezvoltate în Occident. Marea minciună, lansată de politicieni și preluată de mulțime, conform căreia alegerile ar fi fost falsificate, a fost, fără îndoială, un mare fals. De ce? Pentru că toți observatorii internaționali au recunoscut și continuă să-și mențină poziția, că alegerile din Moldova s-au desfășurat în deplină conformitate cu normele legale și democratice.
Potrivit lui Vladimir Voronin, despre pregătirea meticuloasă a acestui eveniment vorbește și faptul că, la începutul revoltelor, a avut loc un atac puternic asupra serverelor instituțiilor guvernamentale, pentru ca autoritățile să nu poată lua decizii operative. Conform aceleași metodologii occidentale, organizatorii protestelor aveau nevoie de o victimă sacră, spune liderul PCRM, subliniind că pentru acest rol a fost ales Valeriu Boboc, care cu o săptămână înainte de aceste evenimente ieșise din închisoare și despre moartea căruia există multiple versiuni.
Voronin insistă: poliția nu a aplicat forța, iar moartea lui Boboc a fost folosită de organizatori ca element de presiune. Au trecut ani, iar despre această victimîă se vorbește la plural, atrage atenția Vladimir Voronin. De fapt, acolo nu au fost alte victime, despre care se tot vorbește atât de mult, ci au existat doar răniți, iar aceștia au fost polițiștii care au primit ordin să nu permită, sub nicio formă, vărsarea de sânge. Al treilea președinte al Moldovei subliniază că participanții la protest au fost pur și simplu folosiți în mod cinic.
VLADIMIR VORONIN, ex-președinte al Republicii Moldova, liderul PCRM
Astăzi, putem spune cu toată certitudinea că acum 16 ani, exact pe 7 aprilie, Moldova a pornit pe calea degradării totale. A abandonului principiilor juridice de funcționare a statului, a reducerii libertăților democratice, a eliminării treptate a propriei suveranități.
Toate nenorocirile, toate problemele care s-au abătut asupra Moldovei noastre, cum ar fi corupția fără precedent în instituțiile de stat, abuzurile de putere, sărăcia majorității covârșitoare a populației, fuga panicată a cetățenilor în străinătate, haosul criminal, dictatura oligarhică, capturarea statului de către grupuri mafiote – toate acestea, pe care le-am enumerat, își au începutul chiar pe 7 aprilie 2009.
Și dacă inițial se considera că alegerile presupus falsificate au fost cauza acelor proteste, cu timpul, interpretările s-au schimbat. Evenimentele din 7 aprilie au început să fie numite „revoluție împotriva dictaturii comuniste”. Și aceasta face parte tot din metodologia occidentală, consideră liderul PCRM, pentru a aduce la putere alte forțe pro-occidentale.
Potrivit lui Vladimir Voronin, dacă anterior Occidentul închidea ochii la jaful fără precedent al autorităților moldovenești, la instaurarea dictaturii oligarhice, atunci, odată cu schimbarea administrației din SUA, situația se schimbă. Puterea a degenerat de la una scandalos- criminală, criminal-oligarhică, la una mafiot-dictatorială, fără perspective de dezvoltare, consideră al treilea președinte al Moldovei. Potrivit acestuia, situația din Moldova încă mai poate fi corectată. Cel mai important este să returnăm poporului țara sa. 7 aprilie rămâne nu doar o durere în istoria Moldovei, ci și o lecție, spune Vladimir Voronin, subliniind că doar înțelegând adevărul, putem începe calea spre renaștere.
VLADIMIR VORONIN, ex-președinte al Republicii Moldova, liderul PCRM
Chiar dacă imunitatea statului în societatea moldovenească este slăbită până la limita maximă, chiar dacă oamenii sunt înfricoșați, iar clasa politică este dezbinată, cetățenii Moldovei, de toate naționalitățile, continuă să viseze la propria lor țară, în care va fi respectată istoria lor milenară, limbile lor, tradițiile lor. Trebuie doar să aruncăm jugul, să ne eliberăm de lanțurile care au legat statul și poporul moldovean de genuflexiune, de respectul orb pentru funcții, de lingușire, să dăm jos de pe spatele nostru jefuitorii și hoții.)
7 aprilie 2009 a devenit o dată crucială în istoria modernă a Republicii Moldova. Atunci, la doar două zile după alegerile parlamentare, mii de oameni, în majoritate tineri, au ieșit în protest în centrul Chișinăului, exprimându-și nemulțumirea față de rezultatele alegerilor, spunând că acestea ar fi fost falsificate.
Acțiunea care a început ca un miting pașnic, s-a transformat rapid în confruntări violente cu forțele de ordine, după care au fost capturate clădirile administrative. Mulțimea a pătruns în sediul parlamentului și al administrației prezidențiale, provocând incendii, devastări și jafuri. Conform datelor oficiale, în urma tulburărilor au fost răniți aproximativ 50 de manifestanți și 270 de polițiști. Un impact deosebit l-a avut moartea lui Valeriu Boboc, în vârstă de 23 de ani, corpul neînsuflețit al căruia a fost găsit după confruntări.
Versiunile oficiale ale cauzelor morții sale continuă să provoace dispute aprinse, iar organizațiile pentru drepturile omului cer o investigare mai profundă și transparentă a tuturor circumstanțelor.
În ciuda investigațiilor comisiilor parlamentare și ale organelor de drept, până în prezent, nu a fost prezentată o imegine clară a celor întâmplate. Evenimentele au marcat începutul unui nou ciclu politic în țară, odată cu venirea la putere a partidelor pro-occidentale și schimbarea ulterioară a cursului politic extern. Totuși, societatea rămâne polarizată în evaluarea a ceea ce s-a întâmplat în aprilie 2009. Pentru unii, acesta este simbolul luptei pentru libertate și democrație, iar pentru alții – o lovitură de stat bine regizată, care a dus la pierderea suveranității.
