Piețele din Chișinău sunt pline de cartofi de import. Pe cei moldovenești este destul de greu să-i găsești pe rafturi, iar prețul lor este de două ori mai mare decât cel al produsului adus din afară.
Cumpărătorii ar dori să vadă cartofi autohtoni, dar, având în vedere prețul și calitatea, fac alegerea în favoarea celor din Belarus, Polonia, Turcia… și, în general, orice cartofi importati care sunt mai accesibili în Moldova decât cei autohtoni. Producătorii dau vina pe stat pentru lipsa sprijinului necesar.
În ultimele săptămâni, cartofii s-au scumpit considerabil în Moldova. La piața centrală, vânzătorii spun că cei din Belarus sunt vânduți la prețul de 15 și 20 de lei pentru un kilogram. Prin comparație, cartofii moldovenești sunt de două ori mai scumpi, prețul ajungând și până la 40 de lei.
Majoritatea cumpărătorilor afirmă că ar prefera să achiziționeze produsul autohton, însă acesta este aproape inexistent pe rafturi. Iar cartofii moldovenești care sunt disponibili sunt de calitate scăzută și, în plus, prea scumpi.
– Există cartofi moldovenești, da.
– Preferați cartofii moldovenești?
– Da, moldovenești. Sunt mai buni. Aceștia sunt cu siguranță moldovenești, știu sigur, pentru că îi cumpăr întotdeauna de aici.
– Calitatea și gustul este bun.
– Am dori ca cartofii noștri să fie.
– Pentru că știm că aici avem solul nostru negru, pământ bun.
– Cartofi moldovenești. Dacă nu sunt moldovenești, atunci polonezi. Cei mai buni cartofi sunt cartofii polonezi.
– Săptămâna trecută am venit și puteam cumpăra cartofii mici la 13 lei. Dar acum, costă 20 lei. De fapt, atât cea mare, cât și cea mică costă 20 lei.
– Unde s-a dus tot ce era normal în Moldova?
– Unde a dispărut agricultura în Moldova? A dispărut acolo unde a dispărut și cartoful, și toate celelalte…
– Înainte prețul la cartofi era mult mai accesibil. Acum un an, prețul era complet diferit
– Cât?
– Aproape 11-12 lei. Iar acum este 16-20 lei, cam așa.
– Omului nostru „de la țară” nu-i permit să vândă totul la prețul pe care îl dorește. Îi iau pentru nimic. Și dacă costul de producție este, să zicem, 1 leu, vor să o cumpere cu 20 de bani, iar nimeni nu este de acord cu asta.
– Pentru că acesta este cartoful nostru local – al producătorului local, trebuie să-l susținem. Ce credeți, unde a dispărut? Ca și toate produsele noastre, a plecat în străinătate.
– Toți știm ce trebuie făcut în această țară
– să schimbăm guvernarea!
Potrivit comercianților, cartofii moldovenești se vând mai puțin în acest an, iar producătorii locali aproape că nu își aduc marfa pe piață.
– Ce tip de cartofi sunt mai căutați?
– Irga, Valeria. Încă mai iau și Agata. Este din Belarus, dar foarte bună. Și Irga este bună, dar este mai scumpă și o vindem mai puțin.
– De ce cartofii moldovenești sunt mai scumpi decât cei beloruși?
– Nu știu.
COMERCIANT
Cartofii moldovenești sunt în depozite, dar nu îi aduc, vor bani mulți.
Prețurile sunt mari. Magazinele – vor să câștige mai mult, cred eu.
Ei așteaptă prețul, nu vor să vândă „pe nimic”. Pentru că o zi de muncă acolo, unde sunt săpați, costă 400-500 de lei pe zi. Și la ce preț vor să-i vândă?… Iar magazinele nu vor să cumpere la acest preț – mai bine iau din străinătate.
Pe piața en gros, există cartofi pentru orice gust și culoare, iar prețul aici este deja mai acceptabil – de la 9 la 12 lei pe kilogram, doar că și aici, trebuie să depui puțin efort ca să găsești produs moldovenesc.
Românească!
– Asta e românească?
– Da, iar asta e poloneză.
– La ce preț?
– La 11 lei. Iar aceasta este franțuzească.
– La ce preț?
– La 11 lei. Diversitate, da, există
– și la 10 lei, și la 8 lei.
43:29 Aceasta e turcească.
– La ce preț?
– Zece lei.
Cel mai mult se aduce din Turcia. Turcia, Polonia, Franța. Și din Belgia mai aduc și ei.
Clienții acum cumpără cel mai mult cartofi polonezi, beloruși și germani.
– Care sunt volumele, cam cât cartofi pot aduce și vinde?
– Aproape 50 de tone pe săptămână.
Agricultorii moldoveni, răspunzând la întrebarea de ce sunt așa puțini cartofi autohtoni pe piețe, spun că seceta din ultimii ani și lipsa de sprijin din partea statului au distrus acest sector. În Moldova au rămas doar câțiva fermieri care mai cultivă cartofi, spun producătorii agricoli. Conform acestora, majoritatea celor care se ocupau cu legumele fie au falimentat și au plecat, fie au început să cultive alte plante.
NICOLAE SPRÂNCEAN, fermier din raionul Cahul
Cartoful care s-a produs în ultimii ania fost într-un dezavantaj, față de cartoful strain nu după calitate după preț sinecostul cartofului moldovenesc practice e mai mare ca sinecostul cartofului care se aduce peste hotare care calitatea nu vreau să spun că e mai bună dar majoritatea agricultorilor sau stăruit să vîndă cartoful de pe deal din lipsa de deposit
Să-l vîndă din toamnă având datorii față de bănci față de agenții care le-au credit, de aceea cartof moldovenesc practic nu prea o să vedeți că el nu prea există în Moldova pe piața moldovenească
SERGHIU STEFANCO, fermier din raionul Cahul
Costul nostru de producție este mai mare decât cel din străinătate. Pentru că nu primim subvenții, creditele sunt scumpe, motorina este scumpă, îngrășămintele, semințele sunt scumpe… Toate resursele pentru noi sunt scumpe. Nu se subvenționează nimic. De aceea, costul nostru de producție este mai mare decât cel din străinătate.
Un coleg din Leova, care anul trecut se ocupa cu legumicultura pe 50 sau 80 de hectare.
, Acum el nu va planta niciun hectar anul acesta, pentru că nu are oameni. Tineretul nostru și toți oamenii lucrează în străinătate. Iar noi nu avem posibilitatea să plătim salarii ca în străinătate.
Agricultorii spun că situația actuală se poate schimba doar prin dezvoltarea unui sistem de irigație bine pus la punct, cu sprijin complet din partea statului. Altfel, toate produsele alimentare le vom aduce din străinătate. Pentru comentarii privind piața cartofilor și măsurile de sprijin pentru producătorii autohtoni ai acestei culturi, am apelat la Ministerul Agriculturii.
Secretarul de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Șarban, a declarat într-un interviu pentru Canal 5 că principala problemă este piața nereglementată a legumelor, în care, conform spuselor sale, statul nu poate interveni, precum și lipsa de coordonare între producători. Cu toate acestea, potrivit lui, această problemă ar trebui să fie rezolvată de asociațiile producătorilor, create anul trecut.
VASILE ȘARBAN, secretar de stat la Ministerul Agriculturii
În general, sprijinim destul de bine legumicultura, însă problema este că legumicultorii nu sunt foarte uniți și cooperați. Acest lucru a dus, de-a lungul anilor, la lipsă de coerență și haos în producția de legume.
Anul trecut, cu ajutorul USAID, am organizat și înființat 2 asociații de legumicultori. Sperăm foarte mult că aceste asociații vor aduce beneficii nu doar statului.
De asemenea, Șarban a declarat că statul susține în mod suficient sectorul legumicol și că nu vor exista probleme cu asigurarea produselor în anul viitor.
Amintim că, în perioada 2020 până în vara anului 2022, în Moldova a existat o cerință legislativă care obliga rețelele comerciale să plaseze și să vândă cel puțin 50% produse autohtone. Însă, după ce PAS a ajuns la putere, această cerință a fost abrogată. Atunci, în Ministerul Economiei au explicat că astfel de norme contravin angajamentelor internaționale ale Moldovei, inclusiv față de Uniunea Europeană.
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în 2024, volumul producției agricole brute în gospodăriile din toate categoriile din Moldova a scăzut cu 14,6% față de 2023. În 2024, recolta de cartofi a scăzut cu 21,5% comparativ cu anul 2023. În medie, fiecare locuitor al Moldovei consumă anual aproximativ 110 kilograme de cartofi.
