Maia Sandu pierde din încrederea cetățenilor, iar Ilan Șor l- a depășit pe Igor Dodon în sondaje. Sunt datele un nou studiu prezentat de compania sociologică, Date Inteligente la 25 martie.
Studiul mai arată că, dacă duminică viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, cinci formațiuni politice ar accede în Legislativ.
Un sondaj realizat de iData arată o scădere a încrederii cetățenilor în președintele Maia Sandu.
Peste 25% dintre respondenți au indicat-o pe Sandu la această întrebare, cifra fiind, în scădere față de sondajul anterior, când 31% dintre participanți o susțineau. În schimb, Ilan Șor, liderul Blocului ”Victorie”, a urcat pe locul doi în topul încrederii, cu aproximativ 11%. Igor Dodon, liderul PSRM, a obținut 9%, iar încrederea în el a scăzut semnificativ.
În acest context, Șor îl depășește pe Alexandr Stoianoglo, primarul Chișinăului, Ion Ceban, și Vladimir Voronin. Topul este completat de Alexandr Stoianoglo, cu 7% și primarul Chișinăului, Ion Ceban, cu 4,5%. De asemenea, 18,2% dintre intervievați au declarat că nu au încredere în niciun politician, iar 3,6% nu au răspuns.
Potrivit Barometrului iData, dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminica viitoare, Partidul Acțiune și Solidaritate ar obține 35% din voturile cetățenilor deciși. Pe locul doi s-ar afla Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, cu 16%.
Blocul „Victorie”, condus de Ilan Șor, ar înregistra o creștere semnificativă, ajungând la aproape 15%. Blocul Alternativa ar obține aproximativ 8%, iar Partidul Nostru – 5%. Alte formațiuni politice ar acumula sub 5% din voturi.
Astfel, în Parlament ar accede 5 formațiuni. PAS ar putea obține 45 de mandate, PSRM – 21, iar Blocul Victorie ar putea avea 19 fotolii de deputat în Legislativ. Totodată, blocul alternativa s- ar putea alege cu 10 mandate, iar Partidul Nostru cu 6.
În cadrul sondajului realizat de iData participanții au fost întrebați și dacă sunt pro sau contra aderării Republicii Moldova la NATO. Astfel, circa 31 la sută au votat că sunt de acord, iar circa 55% au spus NU aderării.
În același timp, cetățenii au fost întrebați dacă sunt pentru aderarea UE. Astfel, 59% dintre participanți au fost pro, iar 32,5 contra.
Totodată, respondenții au răspuns la întrebarea dacă sunt de acord sau nu cu închiderea unor școli din sate și comasarea elevilor în instituții mai mari dar mai bine dotate. Cel mai mulți cetățeni, peste 49 la sută, au votat că nu sunt de acord doarece școlile trebuie păstrate în fiecare localitate. Peste 27% au spus că este o soluție necesară, iar 21 la sută din cei întrebați au spus că depinde de condițiile oferite elevilor.
În cadrul aceluiași studiu participanții au mai răspuns la întrebarea: care dintre următoarele denumiri considerați că ar fi cea mai potrivită pentru obiectul de studiu care tratează istoria națională în școli. Astfel, cei mai mulți au votat pentru Istoria Moldovei – circa 47%, varianta Istorie a fost aleasă de peste 24 la sută, iar Istoria Românilor de peste 23%.
La fel, sondajul arată cât intenționează moldovenii să cheltuiască pentru masa de Paște în 2025. Potrivit datelor, peste 28% dintre respondenți planifică să aloce între 1001 și 2000 de lei pentru pregătirile pascale, iar 25,5% spun că vor cheltui între 500 și 1000 de lei.
Totodată, 17,5% sunt pregătiți să scoată din buzunar între 2001 și 5000 de lei, iar un procent mic, de doar 2%, declară că vor cheltui peste 5000 de lei. În același timp, peste 21% dintre participanți afirmă că nu vor cheltui nimic pentru masa de Paște.
Media cheltuielilor planificate este de 1990 de lei, iar mediana – de 2000 de lei, conform sursei. Cei mai generoși când vine vorba de masa de sărbători sunt tinerii cu vârsta între 18 și 29 de ani – aceștia intenționează să cheltuiască, în medie, 2600 de lei.
Urmează categoria de vârstă 38-47 de ani, cu 2300 de lei. Pe regiuni, cele mai mari cheltuieli sunt estimate în municipiul Chișinău și zona Centru – câte 2100 de lei. În schimb, locuitorii din Găgăuzia planifică să cheltuiască cel mai puțin, în medie 1600 de lei.
De asemenea, datele mai arată că bărbații sunt dispuși să cheltuiască mai mult decât femeile – 2100 lei față de 1900 lei. În mediul urban, bugetul mediu planificat este de 2100 de lei, în timp ce în mediul rural – 1900 de lei.
Sondajul a fost efectuat pe un eșantion reprezentativ de 1007 respondenți la nivel național, în perioada 14-25 martie 2025, cu o marjă de eroare maximă de ±3%.
