20.2 C
Chișinău

De ce PAS dă vina pe trecutul sovietic pentru eșecurile actuale? ‘Nostalgia pentru acea perioadă nu rezolvă criza actuală

Exponenții puterii stau în birouri călduroase ale clădirilor administrației președinției, parlamentului și guvernului, construite de aceiași ingineri și constructori sovietici, care în întreaga lor viață au câștigat doar o pensie mizeră. Acum, regimul Sandu-PAS prezintă indexarea pensiilor de doar 10% ca pe o mare realizare.

În realitate, spun experții economici, pensiile ar trebui majorate cu cel puțin 40%. Dar PAS nu are bani pentru asta, la fel cum nu are fonduri pentru plata datoriilor salariale ale angajaților Căilor Ferate. În schimb, există bani pentru creșterea salariilor membrilor comisiei de evaluare a judecătorilor și procurorilor cu 50%.

Ce îi împiedică pe dansatorii nepricepuți din PAS să lucreze eficient pentru binele cetățenilor și al țării în ansamblu, află din comentariul colegei noastre Olga Dzyatkovskaia.

Regimul Sandu-PAS a găsit pentru toate eșecurile scuze, numai că una este mai penibilă decât alta – alegătorii nu sunt cei care trebuie, nu sunt buni, pensionarii sunt și mai răi, nerecunoscători, se plâng de pensiile mizerabile și de faptul că nu au ce mânca.

Fără opoziție și mass-media de opoziție le-ar fi fost mult mai bine acestor euro-integratori, liniștea cărora o strcă și angajații Căilor Ferate, nemulțumiți, nitam-nisam, de faptul că nu-și primesc salariile de 5000 de lei de jumătate de an.

Se pare că toate problemele provin din trecutul sovietic și din moștenirea care ne-a fost lăsată, fiind vorba de Palatul Feroviarilor, diverse Case de Cultură și spitale, ridicate anume în acea perioadă, pe care actuala putere o urăște atât de mult și pe vina căreia pune salariile și pensiile mici, dar și degradarea continuă a economiei.

Sistemul de protecție socială, medicina gratuită, care înseamnă grija față de sănătate, timpul liber și nivelul cultural din perioada sovietică, ce a lăsat în urmă doar câteva clădiri și nostalgie, este acum văzut ca o problemă de către pas-iști. Se pare că au cu ce compara, evident – nimicul de acum și totul de atunci.

RADU MARIAN, deputat PAS

– J: Ministrul Infrastructurii a spus că Palatul Feroviarilor generează pierderi de milioane și că ar putea fi vândut. Susțineți această propunere?

– M: – Bine. Pot să constatat că este o problemă. Adică, compania modernă de căi ferate… așa cum înțeleg eu, Căile Ferate au și o bază de odihnă…

Acesta este un moștenire sovietică – ca o companie să aibă cantină și bază de odihnă. În sensul că economia modernă funcționează altfel. Sunt lucruri complexe, lucruri sensibile. Trebuie să înțelegem că anumite aspecte trebuie să fie diferite.

J: – În cazul Palatului Feroviarilor, sunteți pentru vânzarea sa sau pentru păstrarea acestuia?

– M: – Nu știu exact… nu cred că se va întâmpla acest lucru. Dar cred că este o problemă. În sensul că există Palatul Feroviarilor – nu se știe ce valoare adăugată aduce companiei. Nu cred că se va întâmpla acest lucru. Dar constatat că este o problemă. Este un pasiv, dacă vorbim pe șleau.

Cel mai interesant este că, făcând astfel de declarații, Marian chiar nu înțelege până unde a ajuns regimul aflat la putere și ce situație a creat în țară. Pentru a plăti datoriile salariale ale funcționarilor publici, oficialii discută serios despre ce ar mai putea vinde. Iar așa-numitele pasive au o valoare reală, iar vânzarea acestora le transformă rapid în active pentru cei din regim.

Ei nu se întreabă nici măcar „și ce va urma?” Uite, ministrul infrastructurii, fost specialist în agricultură, a propus să vândă Palatul Feroviarilor și nu excludea, mai devreme, să vândă vagoane, după care – întreaga țară ar putea fi vândută, lucru care, în principiu, se întâmplă deja, în mare viteză.

Acestor oameni nici măcar nu le trece prin minte să se uite în jurul lor; ei stau în birouri călduroase, construite de aceiași ingineri, proiectanți și muncitori sovietici, care, pe parcursul întregii lor vieți, au reușit doar să câștige o pensie mizerabilă.

Clădirile administrației prezidențiale, parlamentului, guvernului – acestea sunt lucrurile care au rămas în urma pensionarilor noștri. Dar ce va lăsa regimul Sandu-PAS în urma sa se poate observa deja foarte clar – haos în toate domeniile, distrugere socială și economică, sărăcie care a depășit deja 35% și o imensă datorie externă din cauza împrumuturilor luate de-a valma și migrarea masivă a populației.

O țară în care pensionarii sunt lăsați la voia întâmplării – nu are niciun fel de viitor. Indexarea pensiilor cu 10% este prezentată de autorități ca o mare realizare, de parcă nu din buget și taxe vor fi plătite, ci din propriile lor buzunare.

Dar cel mai important este că, în condițiile actuale, când Moldova este din nou campioană la nivelul inflației, acest lucru nu va îmbunătăți viața bătrânilor, este de părere expertul Veaceaslav Ioniță.

Economistul a calculat că, în realitate, majorarea pensiilor ar trebui să fie de cel puțin 40%. Dar fără măsuri urgente pentru stimularea economiei, aceasta este o sarcină nerealizabilă. Mai ales când autoritățile nu iau niciun fel de măsuri.

VEACESLAV IONIȚĂ, expert economic

Problema noastră cea mai mare este că, dacă înainte erau 3 muncitori pentru 1 pensionar, acum avem 1 muncitor pentru 1 pensionar.

Și dintre acești muncitori, 170.000 sunt și pensionari.

J: – Cum considerați, autoritățile fac tot ce trebuie? Care sunt prioritățile lor pentru a salva economia?

– M: – Ei încearcă să facă priorități corecte, dar în ultimii 5 ani, numărul locurilor de muncă în industrie a scăzut cu 10.000

J: – Atunci, ce nu este în regulă?

– M: – Ar fi prea mult de spus, totul nu este în regulă, totul nu este în regulă.

J: – Dar dacă economia ar funcționa?

– M: – Dacă economia ar funcționa și am avea cel puțin doi muncitori pentru fiecare pensionar, am putea garanta ceea ce prevede convenția internațională — că pensionarul trebuie să primească 40% din veniturile sale anterioare. Asta înseamnă că pensia ar trebui să fie cu 40% mai mare decât este astăzi în Moldova.

Dar nu putem face acest lucru astăzi, pentru că Moldova nu a semnat această convenție din simplul motiv că nici actuala guvernare, nici guvernarea trecută, din păcate, nici cea viitoare, nu vor să își asume asemenea obligații, deoarece, din păcate, nu putem plăti aceste pensii.

Adică, chiar și luând în considerare pensia minimă din Moldova, pe care regimul Sandu-PAS o promite atât de răsunător, aceasta ar trebui să fie cu 1320 de lei mai mare, iar în final toți pensionarii, și nu doar anumite categorii, ar trebui să primească o plată minimă de 4620 de lei.

Iar aceasta deja este o diferență semnificativă. Și oare nu despre asta a vorbit deputata din grupul parlamentar „Victorie”, Reghina Apostolova, când a propus din nou inițiativa de majorare a pensiei minime la 5000 de lei? Dar majoritatea aflată la putere, din nou, a ignorat această inițiativă.

Dar ce se întâmplă cu convenția europeană? Nu cumva ne străduim să aderăm la UE? Sau când vine vorba de vârstnici, vântul schimbării suflă într-o altă direcție. De exemplu, în direcția creșterii salariilor membrilor comisiilor de evaluare a judecătorilor și procurorilor până la 110.000 lei pe lună.

Iată, președintele comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, deputatul PAS Radu Marian, care se deranjează din cauza întregului trecut sovietic, dacă ar ști el cum trăiau pensionarii în URSS, spune că nu trebuie să comparăm pensionarii cu membrii acestor comisii. De fapt, sunt categorii complet diferite de oameni, cu venituri diametral opuse. Și noi vorbim despre o convenție europeană.

RADU MARIAN, deputat PAS

Din nou, mi se pare foarte populist să compari pensia cu salariul unui membru al comisiei. Mi se pare foarte populist să faci o astfel de comparație, pentru că sunt situații diferite.

Trebuie să mă familiarizez din nou cu acest subiect, deoarece am mai văzut o situație similară când au fost aduse acuzații că au fost majorate salariile judecătorilor Curții Constituționale. Dar, în final, nu a fost chiar așa. Voi analiza acest document, îl voi vedea cu ochii mei și vă voi spune.

Ați auzit corect, ridicarea problemei creșterii pensiilor în comparație cu salariile diferitelor funcționari, MARIAN o numește populism. Este interesant, atunci, ce se numește asta? Când promiți o indexare a pensiilor de doar 10%, în condițiile unei inflații totale de 60% în patru ani, iar salariile membrilor comisiei de evaluare a judecătorilor sunt crescute cu 50% – adică de aproape 37 de ori mai mult decât pensia minimă din Moldova.

Ce este asta? Se numește practic mită, dacă putem spune așa, pentru viitor, tocmai înainte de alegerile parlamentare – pentru oamenii „necesari” și „ascultători” care iau decizii bune și necesare. Banii, cum arată practica, la regimul Sandu-PAS, în ciuda deficitului bugetar, întotdeauna se găsesc. Iar asta nu este nimic altceva decât cinism pur.

Și ca o mică paranteză, pentru PAS, în special pentru ministrul Economiei, Dumitru Alaiba. În Moldova sovietică, agricultura era foarte dezvoltată, iar astăzi nu mai rămâne decât un știulete de porumb.

În Moldova sovietică exista un complex industrial-energetic unic, care era renumit pentru produsele și tehnologiile sale dincolo de granițele Uniunii. Subsidiile anuale pentru agricultura creșteau cu 15%. Colhozurile, de la care regimul Sandu-PAS se cutremură doar la auzul numelui, primeau credite la o rată anuală de 0,5%, iar la sfârșitul anului datoriile erau anulate, mai ales în cazul unei recolte bune.

Moldova asigura 33% din producția de vinuri, 19% din legume și fructe, 32% din plantele de uleiuri esențiale. Au fost deschise și funcționau 34 de întreprinderi din industria electronică și de echipamente.

De exemplu, în 1973, PIB-ul Moldovei era asigurat în proporție de 50% de industrie, iar la sfârșitul anilor ’80 – începutul anilor ’90, acest indicator crescuse la 58%. Astăzi, țara noastră trăiește pe datorie, din cauza guvernanților PAS. Datoria externă a Moldovei a depășit deja 10 miliarde de dolari. Fiecare dintre noi datorează o sumă considerabilă creditorilor externi. Doar în februarie, datoria internă a crescut cu 1 miliard de lei, ajungând la 45,3 miliarde de lei.

În schimb, prim-ministrul Dorin Recean râde cu voce tare în fața zvonurilor despre demisia sa iminentă. Dar, cum se spune, râde bine cel care râde la urmă.

Se citește acum

Articole similare

ARTICOLE SIMILARE