Guvernarea PAS continuă să împartă generos cetățenia Republicii Moldova pentru frații români, odată cu funcțiile de conducere în diferite instituții cheie ale statului. La doar câteva zile de la scandalul legat de noul director al Institutului Național al Justiției, Ramona Victoria Strugariu, când s-a aflat că, deși nu are cetățenie moldovenească, aceasta a câștigat concursul pentru șefia INJ, iată că românca a devenit cetățean al moldovean cu acte în regulă.
Fostul europarlamentar român Ramona Victoria Strugariu, care câștigase concursul pentru funcția de director al Institutului Național al Justiției, a obținut cetățenia Republicii Moldova. Decretul a fost semnat de președintele Maia Sandu, în data de 25 februarie 2025 și va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.
Se întâmplă la scurt timp după scandalul legat de numirea româncei în funcția de șef la INJ, fără ca aceasta să dețină cetățenie moldovenească.
La acel moment, într-o încercare de a justifica alegerea Ramonei
Srtrugariu într-o funcție de conducere a unei instituții cheie din domeniul judiciar, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru susținea că „legea instituției nu prevede obligativitatea deținerii cetățeniei” și că nu ”există vreo interdicție legală, nici conform Constituției”. Asta în condițiile în care art 39 aliniatul 2 din Legea Supremă, la care s-a referit Moraru, nu spune nimic despre cetățenii străini.
Mai mult ca atât, în alineatul 13, care se referă nemijlocit la încadrarea în serviciul public este menționat că ”dreptul de a se angaja îl au cetățenii Republicii Moldova, care domiciliază permanent în republică”. Și, la fel, nu se spune nimic despre cetățenii străini, că ar avea și ei acest drept.
Reiese că Strungariu a câștigat ilegal concursul pentru șefia Institutului Național al Justiției, iar guvernarea PAS, din nou „a pus carul înaintea boilor”. Ce-i drept, în așteptarea obținerii cetățeniei Republicii Moldova, Strugariu, a depus o cerere prin care a solicitat o pauză și își va începe oficial mandatul pe 4 martie 2025.
Motivul – derularea și finalizarea procedurilor necesare în ceea ce privește dreptul la muncă și ședere. Cu alte cuvinte, și de această dată guvernarea Sandu-PAS a inventat o cale de a ocoli buchia legii.
În context, mai menționăm că ex-judecătorul, Victoria Sanduta, a contestat numirea în funcție de șefă al INJ a Ramonei Strungariu, invocând două motive: Interdicția legală de a ocupa această funcție din cauza lipsei cetățeniei și incompatibilitatea de a ocupa această funcție, deoarece nu îndeplinește condițiile de la art.9 din Legea INJ.
Iar, potrivit legislației, atât timp cât există o cerere prealabilă prin care se contestă oficial numirea ei în funcție, strugariu oricum nu poate să intre în exercitarea funcției.
Amintim că Ramona Victoria Strugariu a fost numită director al Institutului Național al Justiției pe 14 februarie 2024. Ea s-a înscris la concursul repetat din 9 octombrie 2024, după ce prima încercare a eșuat. Strugariu a fost membră de partide și eurodeputată până anul trecut.
Este apropiată de Dacian Cioloș, fostul premier român, care a părăsit USR pentru a crea o nouă formațiune. Pe pagina sa de Facebook, sunt multe fotografii cu membri și susținători ai PAS, inclusiv Maia Sandu, Igor Grosu, Dorin Recean și Doina Gherman.
Acum câteva săptămâni, Maia Sandu a semnat un decret prin care a acordat cetățenia moldovenească altor patru români, invocând „interesele statului”. Anul trecut, românca Anca Dragu a fost numită în calitate de președintă al Băncii Naționale a Moldovei. Tot din România vine și unul dintre viceguvernatorii BNM, Mihnea Constatinescu.
Potrivit unui sondaj realizat de compania IMAS, care a întrebat cetățenii dacă sunt sau nu de acord cu numirea românilor în funcții importante în statul moldovean, 62% dintre aceștia au răspuns că nu sunt de acord, 10% au spus că nu știu sau nu au răspuns la această întrebare și doar 28% au aprobat aceste decizii.
Așa sau altfel, numirea cetățenilor statului vecin în funcții de conducere a instituțiilor-cheie ale Republicii Moldova, dar și transferul către români a unor obiective strategice, cum ar fi sectorul gazelor, crează percepția că actuala guvernare Sandu-PAS predă treptat țara României.
