„Ar fi o crimă dacă nu s-ar păstra această instituție de cultură.” De această părere sunt angajații Palatului de Cultură al Feroviarilor, după ce ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a declarat că pentru a acoperi datoriile de milioane pe care le are CFM, inclusiv pentru plata salariilor, o soluție ar fi vânzarea Casei de Cultură.
Unii lucrători care activează aici de ani mulți ne-au declarat că instituția înseamnă pentru ei o a doua casă, căreia s-au dedicat din tot sufletul, iar vânzarea acesteia va lăsa în urmă o mare tristețe.
Angajații Palatului de Cultură al Feroviarilor s-au arătat indignați de ideea „genială” a ministrului Vladimir Bolea de a scoate la vânzare clădirea cu o istorie și o semnificație arhitecturală aparte. Cu atât mai mult cu cât ei nici măcar nu au fost informați anterior despre această inițiativă. Regizorul instituției culturale este de părere că ar fi o mare pierdere dacă aceasta nu ar fi păstrată.
GUTIERA PRODAN, regizorul Palatului de Cultură a Feroviarilor
– Sincer, eu personal nu am văzut interviul, dar am văzut reacțiile din presă și am rămas nedumerită, pentru că lucrătorii Palatului nu știu nimic despre asta, adică nouă nu ni s-a comunicat nimic. În rest, vreau să vă spun că ar fi un mare păcat, pentru că acest Palat este cu adevărat o comoară pentru Republica Moldova și o spun din experiența mea.
Este prima clădire cu acoperiș de sticlă, uitați-vă ce frumusețe este aici, în Republica Moldova, iar toată această frumusețe pe care o vedeți aici, magnolia și palmierii, sunt crescuți în condiții naturale și au 45 de ani. Eu cred că ar fi o crimă dacă nu s-ar păstra această instituție de cultură.
Și directoarea bibliotecii din cadrul Palatului de Cultură al Feroviarilor este de aceeași părere. Odată vândută instituția, se vor pierde toate cărțile valoroase care nu se mai găsesc nicăieri în țară, spune ea.
NADEJDA CNEAZEVA, directorul bibliotecii al Palatului de Cultură a Feroviarilor
– Aceste cărți nu se mai găsesc nicăieri în Republica Moldova, este un fond unic și enorm. Vorbim despre instrucțiuni și materiale deidactice. Dacă manualele se mai găsesc pe undeva și pot fi descărcate, atunci instrucțiunile nu se mai găsesc nicăieri, iar de acestea se ghidează în activitatea sa toată Calea Ferată.
– Să presupunem că acest Palat va fi vândut, ce se va întâmpla cu toate aceste cărți?
Sperăm la mai bine, suntem optimiști, eu cred că acest fond totuși trebuie păstrat.
În cadrul Palatului de Cultură al Feroviarilor se desfășoară și numeroase activități pentru copii, iar conducătorul artistic, spune că ministrul Bolea o va lăsa pur și simplu fără a doua casă.
ANGELA COBARI ROȘCOVAN, conducător artistic al Palatului de Cultură a Feroviarilor
– Palatul de Cultură al Feroviarilor este a doua casă a mea, practic aici mă trezesc, aici mă culc. Nu știu, dar un lucru este clar: va fi trist de tot, fiindcă noi aici avem totul la îndemână: și sala mică, și sala mare, și poți să faci repetiții, și să lucrezi liniștit cu copiii, iar pentru mine, ca interpretă, dacă nu va fi o pauză mare, pentru copii – da. Trist de tot.
Ludmila Gheorghiev care activează la Palatul de Cultură din 1981. În prezent, ea este director administrativ și spune că îi este greu să-și imagineze ce se va întâmpla mai departe cu instituția în care și-a petrecut cei mai mulți și mai frumoși ani din viață.
LUDMILA GHEORGHIEV, directorul administrativ al Palatului de Cultură a Feroviarilor
– În primul rând, e foarte dureros, iar prima înștiințare am primit-o de la participanți.
– După aceea, ce a urmat? – Stăm pe gânduri și ne gândim ce ne așteaptă pe viitor.
– Cum credeți, Palatul ar putea fi vândut până la urmă?
– Noi o să luptăm ca Palatul să existe.
– Dvs. deja aveți o vârstă, d Dacă va fi închis acest Palat, ce veți face mai departe?
– Eu o să stau acasă, ca pensionar.
Palatul are în gestiune și Muzeul de Istorie Întreprinderii de Stat Calea Ferată din Moldova. Directoarea acestuia, Alina Coțaga, consideră că istoria trebuie păstrată cu orice preț, pentru a fi transmisă generațiilor viitoare.
ALINA COȚAGA, directorul muzeului Căii Ferate din Moldova
– Noi, toți cetățenii Republicii Moldova, suntem datori să păstrăm istoria și cultura pentru toate generațiile, fiindcă toți vizitatorii noștri care vin la muzeu rămân impresionați cu atâta recunoștință și bucurie de exponatele muzeului, de istorie, de cum arată diferite exponate rare, machetele, iar toate doleanțele vizitatorilor sunt să păstrăm această tradiție și pe mai departe.
În afara camerelor de luat vederi, unii angajați au spus că, în opinia lor, la mijloc ar exista un interes ascuns, iar suma pentru care va fi vândut acest Palat nu va fi suficientă pentru a remedia aceste restanțe salariale ale feroviarilor.
– Eu pun pariu că nu știu peste câți ani o să apară niște case de locuit una după alta.
– Eu cred că aici este un interes ascuns.
– Dar noi întreținem aici tot din banii noștri proprii căutăm îngrășăminte, spălăm, curățim și acum să vină cineva și să distrugă chiar ne doare sufletul.
Chiar și lucrătorii feroviari, comentând inițiativa lui Vladimir Bolea pe rețelele de socializare, au subliniat că vânzarea acestui activ nu va rezolva problema datoriilor salariale și că, în loc de asta, autoritățile ar trebui să se concentreze pe măsuri de redresare a întreprinderii, nu pe modalități de a obține profit de pe urma ei.
Am contactat și un agent imobiliar pentru a a afla cu ce preț ar putea fi vândut Palatul. Dumitru Tărăburcă considră că de zonă ar putea fi interesați dezvoltatorii pentru construcția clădirilor rezidențiale.
DUMITRU TĂRĂBURCĂ, agent imobiliar
– Acolo este zona C3, cam două hectare, da, dacă vorbim în termenii regimului urbanistic, este cam 40.000 de euro per suta de metri pătrați, adică aproximativ 6 milioane de euro, dar dezvoltatorii noștri sunt obișnuiți să măsoare totul în termeni de blocuri înalte, rezidențiale, da, și în acest regim, ar putea ajunge și la 12 milioane de euro.
Înțelegeți, adică dacă acolo vor fi construite blocuri de 100 de etaje, deci clădirea în sine nu este interesantă, dacă cineva o va cumpăra, o va cumpăra, și cu siguranță vor apărea blocuri rezidențiale. Așa este structurată politica noastră urbanistică din ultimii ani, din păcate.
Palatul de Cultură al Feroviarilor din Chișinău a fost construit în perioada 1953-1955. Clădirea a fost edificată cu scopul de a servi drept centru cultural pentru angajații Căilor Ferate din Moldova, dar și pentru a găzdui evenimente culturale, inclusiv spectacole, concerte, expoziții, activități educaționale și repetiții pentru diverse grupuri de artiști.
