3.2 C
Chișinău

Ministra Justiției susține că Ramona Strugariu poate ocupa funcția de director al INJ fără cetățenie moldovenească

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru confirmă că românca Ramona Strugariu, care a fost numită la șefia Institutului Național al Justiției, nu are cetățenia Republicii Moldova. Totuși, аceasta susține – atenție! – că „legea instituției nu prevede obligativitatea deținerii cetățeniei” și că nu ”există vreo interdicție legală, nici conform Constituției”. Declarația a fost făcută de către ministra Justiției în cadrul emisiunii „7 Zile” de la Cinema 1. De cealaltă parte, potrivit Constituției art 39 aliniatul 2, despre care vorbește Moraru, nu spune nimic despre cetățenii străini așa cum afirmă ea.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru confirmă că fostul eurodeputat român Ramona Strugariu, aleasă recent directoare a Institutului Național al Justiției de la Chișinău, nu are cetățenie moldovenească. Mai mult, în cadrul emisiunii „7 Zile” de la Cinema 1, aceasta a menționat că după părerea ei nici nu trebuie să dețină, făcând referire la un articol din Constituție.

VERONICA MIHAILOV-MORARU, ministra Justiției

57.00 Din câte cunosc eu, doamna respectivă nu are cetățenie, dar vreau să precizez că nici legea cu privire la Institutul Național al Justiției, nici prevederile din Constituție, care au apărut în spațiul public, cu referire la eventuala interdicție, art.39 dacă ne referim, deci legea INJ nu prevede obligativitatea deținerii cetățeniei.

Respectiv, doamna avea dreptul să candideze la funcția respectivă.

Cu prevederile Constituției care au apărut în spațiul public, că ar interzice ocuparea funcțiilor publice a autorităților publice de către cetățeni, de fapt art.39 diferă, trebuie să fie înțeles corect, și spune că „cetățenii Republicii Moldova au dreptul să acceadă la funcțiile respective și alineatul 2 este că „tuturor cetățenilor li se asigură accesul pentru a aplica la diferite funcții. Tot mai devreme, Constituția spune că și cetățenii R. Moldova și cei străini au drepturi respective pe teritoriu.

Însă, potrivit Constituției, în articolul 39, aliniatul 2, la care face referire ministra Justiției, nu se spune nimic despre cetățenii străini așa cum invocă ea. Acest aliniat prevede că  ”cetăţenii Republicii Moldova, nu și apatrizii, au dreptul de a participa la administrarea treburilor publice nemijlocit, precum și prin reprezentanţii lor. Precizările care se impun în acest context vizează: condiţia de a fi cetăţean al Republicii Moldova, definirea treburilor publice, participarea nemijlocită la administrare, dar și participarea la administrare prin reprezentanţi”.

Mai mult ca atât, în alineatul 13, care prevede încadrarea în serviciul public și exercitarea lui este menționat că ”dreptul de a se angaja în serviciul public îl au cetățenii

Republicii Moldova, care domiciliază permanent în republică”. Și nu se spune nimic despre cetățenii străini, că ar avea și ei acest drept.

Astfel, reiese că Veronica Mihailov-Moraru ar interpreta după bunul plac Constituția? Nu ar fi de mirare deoarece, anterior a declarat că „nu contează legea, ea poate fi de 100 de ori modificată, contează modul de implementare și de aplicare”. Prin urmare, nu este clar, de ce Ramonei Strugariu i-a fost amânată numirea la șefia INJ.

Oare se pregătește să-i fie acordată cetățenie moldovenească? Menționăm că fostul eurodeputat român Ramona Strugariu, aleasă recent directoare a Institutului Național al Justiției de la Chișinău, și-a amânat numirea la șefia INJ. Consiliul instituției a aprobat cererea de amânare a punerii în aplicare a Hotărârii de numire a directorului INJ pentru 14 zile, pentru a finaliza procedurile legate de dreptul la muncă și ședere.

Ar fi avut loc acest lucru dacă totul ar fi fost așa cum spune ministrul justiției? Deși aceste sunt formalități, ele reprezintă o încălcare gravă a legislației Republicii Moldova. Drept urmare, în perioada 17 februarie – 3 martie 2025, Ecaterina Popa, șefa Direcției instruire și cercetare, va asigura conducerea interimară și va avea dreptul la prima semnătură.

Pe de altă parte, expertul în drept Stanislav Pavlovschi susține că nu este posibil ca un funcționar care cunoaște legile din România să vină și să le aplice în Republica Moldova, mai ales când este vorba de administrarea justiției.

STANISLAV PAVLOVSCHI, ex-ministru al Justiției

Sistemele juridice se deosebesc, România are sistemul său, noi avem sistemul nostru. Tu ca să pretinzi să instruiești pe cineva, tu trebuie să instuiești potrivit legii naționale. Nu poți să instruiești procurorii și judecătorii moldavi pe baza legii din România. Cu toată stima față de România, dar trebuie să fie legislația, procesul de studiu trebuie să fie bazat pe legislația națională a RM. Aici nu este vorba de la risc, este vorba de aceea că totul trebuie să aibă bunul simț.

Plus la aceasta, procesul se face pe bază de curriculum, iarăși se elaborează pe bază cărei legi, legea României sau legea Moldovei? Dar ea de unde știe, ce, a avut studii în domeniul moldav, doamna cunoaște legislația națională a RM?

Amintim că Ramona Victoria Strugariu a fost numită director al Institutului Național al Justiției pe 14 februarie 2024. Ea s-a înscris la concursul repetat din 9 octombrie 2024, după ce prima încercare a eșuat. Strugariu este originară din Bârlad, România, a fost membră de partide și eurodeputată până anul trecut. Este apropiată de Dacian Cioloș, fostul premier român, care a părăsit USR pentru a crea o nouă formațiune. Pe pagina sa de Facebook, sunt multe fotografii cu membri și susținători ai PAS, inclusiv Maia Sandu, Igor Grosu, Dorin Recean și Doina Gherman

Se citește acum

Articole similare

ARTICOLE SIMILARE