Astăzi, creștinii ortodocși de rit vechi sărbătoresc pe Sfinții Trei Ierarhi – Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur, cei mai mari teologi ai creștinismului. Cu acest prilej, în bisericile din țară se oficiază slujbe religioase.
Sfinții Trei Ierarhi au trăit în secolul al IV-lea și au studiat la cele mai prestigioase școli din Alexandria și Atena, fiind înzestrați cu o mare înțelepciune, apreciată de marile personalități ale vremii. Aceștia și-au dedicat averile Bisericii și celor săraci, slujind lui Dumnezeu atât ca monahi, cât și ca înalți ierarhi și dascăli.
Sfântul Vasile cel Mare a fost un învățător al mirenilor și un mare ghid al călugărilor. Celebrele sale cuvântări, inclusiv tâlcuirea la Cartea Facerii și la Cartea Psalmilor, sunt apreciate până astăzi. El a subliniat importanța muncii alături de rugăciune în viața călugărilor și a îndemnat pe cei bogați să sprijine nevoile celor săraci și bolnavi, susținând fundamentele creștine.
Sfântul Grigorie Teologul (sau Sfântul Grigorie de Nazianz) a fost un mare orator, poet și teolog, cunoscut drept „Cuvântătorul de Dumnezeu” datorită profunzimii cuvintelor sale despre Sfânta Treime. Invitat la Constantinopol pentru a înfrunta rătăcirea arianismului, el a reușit, în urma a cinci ani de predici, să restaureze ortodoxia în capitala Imperiului Bizantin. A fost ales arhiepiscop al Constantinopolului, iar teologia sa rămâne un punct de referință.
Sfântul Ioan Gură de Aur a fost considerat unul dintre cei mai mari predicatori ai Bisericii, chemând oamenii la pocăință și milostenie, oferindu-le ca exemplu viața sa de nevoință și bărbăție. A lăsat în urmă lucrări importante, inclusiv Tâlcuirea Evangheliei după Matei și Tâlcuirea celor 14 Epistole ale Sfântului Apostol Pavel, fiind un exemplu de viață creștină practică.
Tradiții și obiceiuri
În această zi, creștinii ortodocși respectă tradiții și obiceiuri străvechi pentru noroc, sănătate și prosperitate. Sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi este dedicată reconcilierei, iar conflictele se sting, iar rudele se împacă după lungi dispute. Proiectele comune începute astăzi între rude și prieteni aduc prosperitate în casele lor.
Este obiceiul ca în această zi să se dea de pomană o candelă sau o lumânare, pentru a aduce lumină în viața noastră tot anul. Lumina lor ne călăuzește pașii și ne protejează de rele și păcate.
De asemenea, se spune că este bine să nu împrumutăm lucruri din casă pentru a proteja familia de pagubă și să evităm treburile casnice, precum măturatul sau spălatul rufelor, pentru a preveni accidente și nenorociri. Aruncarea resturilor de mâncare este, de asemenea, interzisă, pentru a nu avea spor la muncă.
În multe zone ale țării, se împart ofrande pentru morții neîmpărtășiți, iar gospodinele pregătesc colivă, pe care o sfințesc la biserică și o dau celor săraci. De asemenea, se oferă colivă, fructe și pește în memoria celor decedați.
Mamele cu fete de măritat respectă tradițiile acestei zile, rugându-se pentru norocul fiicelor lor și sperând să afle cine le va fi soț. Fetele care vor să afle despre ursitul lor trebuie să mănânce pâine cu sare și, conform tradiției, tânărul care le aduce apă în vis va deveni soțul lor.
Pelerinajele la bisericile care poartă hramul Sfinților Trei Ierarhi sunt de asemenea o practică recomandată, iar ajutorul dat copiilor săraci care doresc să devină preoți este considerat o binecuvântare.
Pentru sănătate și prosperitate, la masa de sărbătoare se consumă pește și fructe, simboluri ale unei vieți duhovnicești smerite. Tradițiile meteorologice spun că, dacă în ziua praznicului curg streșinile, urmează o primăvară friguroasă, iar dacă este ger, vara va fi călduroasă.
În această zi, tinerele necăsătorite respectă obiceiurile și, prin post și rugăciune, speră să aibă o căsnicie fericită.
