Comasarea Procuraturii Anticorupție cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate Cauze Speciale nu are nimic în comun cu reformele autentice, ci este legată de dorința autorităților de a se debarasa de Veronica Dragalin.
Aceasta este opinia exprimată de mai mulți experți care au comentat planurile Ministerului Justiției privind fuziunea celor două structuri. Ei consideră că actuala șefă a Procuraturii Anticorupție a devenit incomodă pentru autorități, care, în anul alegerilor parlamentare, se pregătesc să intensifice lupta cu opoziția.
Fostul președinte al Curții Constituționale Alexandru
Tănase consideră că adevăratul scop al creării noii structuri unite, prin fuziunea celor două procuraturi specializate, este îndepărtarea șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, care, în ultima perioadă, pare să fi devenit incomodă pentru autorități.
Cum actuala legislație face ca demiterea acesteia să fie extrem de dificilă, dacă nu chiar imposibilă, după patru ani de interimate și modificări săptămânale ale legii procuraturii, a fost inventată necesitatea unei „noi arhitecturi a structurilor anticorupție”. În ceea ce privește consecințele practice, implementarea așa-zisei „noi arhitecturi a structurilor anticorupție” va paraliza și mai mult lupta împotriva corupției, subliniază Alexandru Tănase. El adaugă că „ Orice reorganizare durează, procurorii sunt in procedura de vetting, iar în curând, clasa politică va intra în campanie electorală și toate reformele vor rămâne pe planul doi”, a scris Tănase.
La rândul său, fosta vicepreședintă a Centrului Național Anticorupție, Cristina Ciubotaru, a declarat, în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate pentru Canal 5 că fuziunea procuraturilor este legată de dorința autorităților de a scăpa de Veronica Dragalin.
CRISTINA CIUBOTARU, fostă vicepreședintă CNA
Eu cred că e o nouă reformă intentată de PAS pentru ca să se răfuiască cu Dragalin sau cu ceea ce nu a devenit Dragalin probabil mai degrabă cu ceea ce a devenit.
Ea n-a făcut făcut dosare în privința Guvernării, la mod obiectiv ea nu a deranjat nici cum că ea nu a vrut să instrumentalizeze probabil Prociratura Anticoropție în proporții mai mari decât a făcuse deja în instrumentarea dosarelor impotrivă opoziției.
Eu cred că nedorința de a se implica în ceea ce numește Guvernarea combaterea corupției electorale. Ori noi avem un an electoral, urmează alegeri parlamentare
Participanții emisiunii „Puls” de la Canal 5 – sociologul Ian Lisnevski și avocatul Iurie Mărdgineanu – consideră, de asemenea, că autoritățile încearcă să transforme organele procuraturii într-un instrument mai eficient pentru lupta cu opoziția și, totodată, fac modificări în legislație pentru a se proteja în acest fel.
Ei subliniază că, pe drumul către putere, PAS a proclamat lupta împotriva corupției drept una dintre priorități, însă, după ce a obținut majoritatea în parlament și a format guvernul, nu a reușit să obțină rezultate. Experții au mai remarcat că, în ultima perioadă, partidul aflat la guvernare, dimpotrivă, a micșorat pedepsele pentru corupție.
IAN LISNEVSCHI, sociolog
În ceea ce privește corupția, aceasta rămâne la același nivel ca acum patru ani, adică, literalmente, ca și acum patru ani. Ba chiar situația este mult mai tristă.
PAS a pus un accent mare pe lupta împotriva corupției, și anume pe lupta împotriva corupției din cele mai înalte cercuri ale puterii. Societatea aștepta dosare importante, nu doar cele din 2019-2020 legate de Vlad Plahotniuc, Vlad Filat și așa mai departe, dar și altele. Însă, din 2021 încoace, nu a mai existat nicio luptă activă împotriva corupției.
Da, în multe cazuri au apărut multe întrebări, în special în domeniile achizițiilor de gaz, energie electrică, construcția drumurilor și altele. Însă niciodată nu s- a găsit vinovatul. Pentru mine este destul de ciudat să vezi cum se reduc pedepsele pentru unele fapte de corupție comise de oficialii de rang înalt – pedeapsa a fost redusă de la 15 la trei ani.
IURI MĂRDGINEANU, avocat
Ei reduc pedepsele tocmai pentru faptele de corupție. Acum poți să primești chiar și o sancțiune administrativă. Până acum acest lucru nu era posibil, iar acum au mai redus pedeapsa pentru una dintre cele mai importante infracțiuni – utilizarea necorespunzătoare a fondurilor europene. Aceasta este legată de decizia Curții de Conturi, care a indicat că aceste fonduri europene au fost folosite ilegal.
Adică și-au redus pedepsele în cazul în care ceva se întâmplă. Practic, și-au pus o „pernuță” de siguranță, ca să zic așa. Aici apare o disonanță cognitivă, pe de o parte, ei ridică lupta împotriva corupției la nivel de politică de stat, iar pe de altă parte, reduc drastic pedepsele pentru infracțiunile legate de corupție.
Ei înțeleg că mai devreme sau mai târziu, fie peste o lună, fie peste șase luni, vor pierde puterea. Și atunci vor apărea multe întrebări, inclusiv pentru procurori – pentru cei care, pe semnătură, au deschis dosare penale sau nu au lucrat la dosarele legate de păcura, gaz, drumuri, poduri și așa mai departe.
Fostul judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului Stanislav Pavlovschi a declarat pentru Canal 5 că, în cadrul organelor procuraturii, există într-adevăr probleme majore. Printre principalele probleme, el subliniază nivelul scăzut de pregătire a personalului și îndeplinirea unor comenzi politice. Cu toate acestea, în opinia lui Pavlovschi, schimbările planificate de autorități nu au nimic în comun cu o reformă reală.
STANISLAV PAVLOVSCHI, fost judecător la CEDO
În procuratură predomină analfabetismul și o lipsă completă de profesionalism. Oamenii nu au nici cea mai vagă idee unde lucrează, cu ce se ocupă și ce ar trebui să facă în munca lor. De ce nu funcționează? Nu funcționează pentru că, inițial, nu avem un caz penal.
Nu există un caz penal, dar forțele politice vor să-l vadă acolo, așa că exercită presiune asupra procurorilor. Iar atunci când procurorul nu acționează, pentru că legea nu îi permite, începe să fie acuzat că nu lucrează bine. Oamenii nu pot face ceea ce legea nu le permite.
Așadar, de aceea fac totul pe fugă. Pentru că, până la urmă, nu pot ignora ordinele președintelui sau ale prim- ministrului. Nu pot să ignore astfel de lucruri. Așa că, într-un fel sau altul, ei se comportă de parcă ar pretinde că primesc ordine, iar noi pretindem că le îndeplinim. Cam așa funcționează lucrurile.
Despre desființarea Procuraturii Anticorupție și fuziunea acesteia cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și a Cazurilor Speciale a anunțat ministrul justiției, Veronica Mihailov-Moraru.
Ea a justificat această decizie prin faptul că – cităm – „corupția politică este strâns legată de criminalitatea organizată și că ancheta nu poate merge pe două canale separate, deoarece acest lucru pune în pericol procesul de colectare a probelor și posibilitatea unei reacții imediate și ferme din partea autorităților”. Potrivit lui Mihăilov-Moraru, reforma ar trebui să se încheie până la toamnă, adică până la alegerile parlamentare.
Având în vedere că toate cazurile de corupție politică au devenit demult un instrument de răfuială cu opoziția, graba autorităților este de înțeles.
