Furnizarea a gazului către Transnistria sub formă de împrumut din partea Chișinăului, finanțat printr-un grant al Uniunii Europene, este o schemă complicată menită să favorizeze furturi și să împiedice livrarea gazului umanitar rusesc în regiune.
Această opinie a fost exprimată în direct la Canal 5 de către deputatul Sovietului Suprem al republicii nerecunoscute, Andrei Safonov. El a mai declarat că refuzul președintei Maia Sandu, de a purta negocieri directe cu liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, sporește tensiunile din regiune. În plus, înlocuirea forțelor de menținere a păcii rusești cu o misiune civilă a ONU, așa cum propune Chișinăul, ar putea duce la un nou conflict armat, consideră Safonov.
Deputatul așa-numitului Soviet Suprem de la Tiraspol Andrei Safonov presupune că livrările de gaz către malul stâng al Nistrului, inițiate de Chișinău în baza unui grant din partea Uniunii Europene, ar putea fi folosite de autoritățile Moldovei în propriul lor interes. Mai exact – cităm: „pentru a delapida fondurile grantului UE” – citat încheiat. În plus, această variantă reprezintă o soluție temporară, după care va trebui să se caute alta.
ANDREI SAFONOV, deputat în așa-numitul Soviet Suprem de la Tiraspol
Toată lumea înțelege foarte bine de ce se pune la cale această schemă ingenioasă, care a fost creată pentru a nu permite livrarea gazului umanitar rusesc în regiune. Până acum, autoritățile de la Chișinău recunosc deschis că nu au bani pentru a lansa industria din Transnistria, dar spun „dați-ne, totuși, energie electrică ieftină”.
Îmi pare o viclenie care este mai gravă decât hoția. La noi această schemă este privită extrem de critic. În primul rând, pentru că acolo, pe doar câteva zile, se alocă un grant și este evident că vor profita de acest grant.
Au creat această schemă complicată de livrare a gazului în Transnistria, în locul gazului umanitar rusesc, pentru a fura prin intermediul acesteia. Și, desigur, acum, fiecare încearcă să se prindă ca un țânțat, ca o lipitoare de acest credit, mai exact de acest grant, și să se îmbogățească de pe urma lui. Cred că nimeni nu se gândește pe termen lung și nu se întreabă ce va urma, adică pe ce criteriu și în ce volum vor fi livrate rezervele de gaz către Transnistria.
Safonov acuză Chișinăul pentru criza energetică de pe malul stâng al Nistrului și presupune că ar putea fi întreprinse și alte acțiuni pentru a subordona regiunea. În același timp, Safonov a subliniat că nu poate fi vorba despre unirea cu malul drept al Nistrului.”
ANDREI SAFONOV, deputat în așa-numitul Soviet Suprem de la Tiraspol
„Nu exclud diferite mizerii din partea lor, încercări de a întrerupe livrările de gaz sub un nou pretext. Neașteptat, cum se spune, în timpul așa-zisei reglementări vor întreprinde din nou ceva. În cele din urmă, nu excludem că exercițiile militare desfășurate la Bulboaca, cu simularea asaltului asupra orașelor, se fac de mai mulți ani tocmai pentru a ne testa nervii. Toate acestea sunt posibile. Un singur lucru este imposibil. În primul rând, transnistrenii niciodată nu vor renunța la statalitatea lor.
În plus, nu vor renunța la independență, nu vor rupe niciodată legăturile cu Federația Rusă și nu vor înceta niciodată să ceară ca formatul „5+2”, adică formatul de negocieri recunoscut la nivel internațional, să funcționeze la capacitate maximă. Și, în plus, conducerea noastră a susținut și susține întotdeauna necesitatea de a revitaliza comunicarea directă la cel mai înalt nivel – președinți, premieri, poate deputați”.
Andrei Safonov a mai declarat, că Tiraspolul este categoric împotriva înlocuirii trupelor de pacificatori ruși cu o misiune civilă a ONU, așa cum a propus Chișinăul de mai multe ori drept parte a unei etape de reglementare pașnică a conflictului. Deputatul transnistrean a subliniat că nu pot exista niciun fel de concesii în legătură cu această propunere.
ANDREI SAFONOV, deputat în așa-numitul Soviet Suprem de la Tiraspol
„Transnistrenii se tem de un atac militar, de agresiune, asemănător cu cel din 1992, dar posibil cu implicarea trupelor din România, poate chiar a unor armate sau unități ale țărilor membre NATO. Dacă spui că ești dispus să rezolvi conflictul pe cale pașnică, atunci nu ar trebui să te îngrijoreze trupele aliate ale celuilalt participant la negocieri.
Dacă refuzi să discuți cu omologul tău la nivel de președinți, dacă ceri ca armata pacificatoare să părăsească teritoriul, atunci nu rămâne decât să presupunem un singur lucru: se pregătește un atac militar și o înfrângere prin forță a partenerului tău de negocieri. Bineînțeles, nimeni nu-i prost, nu se va merge pe această cale.”
Dacă Chișinăul vrea să reglementeze conflictul, trebuie să poarte negocieri, nu să refuze dialogul. Refuzul Maiei Sandu de a discuta direct arată, de facto, intenția de a sabota procesul de reglementare. Dacă acest lucru va duce la creșterea tensiunilor, atunci vor fi de vină autoritățile moldovenești, consideră Andrei Safonov. Chișinăul nu a comentat, deocamdată, aceste declarații.
