Statisticile arată că averea românilor continuă să crească, însă nu e mare motiv de bucurie, întrucât inflația și cursul de schimb „mănâncă” din această creștere. O analiză amplă realizată de portalul de specialitate profit.ro descrie care este adevărata situație din prezent, în econonia românească, pe segmentul avuției cetățenilor, comparativ cu anul 2007, an în care țara vecină a aderat la Uniunea Europeană. Se pare că această aderare nu a fost prea prielnică, dacă e să luăm că, de facto, românii nu au devenit nici pe departe mai bogați.
În România, avuția netă a populației a avut un trend ascendent pe parcursul anului 2024, atât pe fondul creșterii activelor financiare, cât și a celor nefinanciare. Însă, în realitate, dacă ne uităm la inflație și cursul de schimb, situația nu mai e chiar atât de roz, scrie profit.ro. Mai mult, România are cea mai mică pondere din UE a activelor financiare raportată la dimensiunea economiei, relevă analiza jurnaliștilor economici.
La jumătatea anului 2024, populația avea o avere netă de 1.656 de miliarde de lei, în creștere cu 4% față de finele anului trecut. Avuția netă reprezintă diferența dintre active și datorii.
Activele financiare – ceea ce înseamnă depozite, acțiuni, obligațiuni, investiții în diverse fonduri – au crescut cu 4% față de finele anului 2023 și cu 7 la sută în termeni anuali. Activele nefinanciare – aici vorbim, în principal, de clădiri și terenuri, au fost în creștere cu 5% față de decembrie 2023.
Dar iată și câteva cifre, prezentate de profit.ro în baza datelor Băncii Naționale a României, care vorbesc despre evoluția averii românilor comparativ cu 2007, primul an de apartenență la Uniunea Europeană: Exprimată în euro, avuția netă a populației a crescut cu 42% față de 2007, de la 194 de miliarde de euro la 333 de miliarde de euro în 2024, după o scădere până la 116 miliarde de euro în 2009, sub impactul prăbușirii prețurilor
imobiliarelor.
Acum, să vedem care a fost evoluția cursului de schimb valutar și a inflației, pentru că acești indicatori și-au spus cuvântul asupra averii oamenilor, știrbind mult din bunăstarea lor.
După o depreciere semnificativă a leului în 2008-2010, la jumătatea anului curent, moneda unică europeană a ajuns cu 33% peste nivelul mediu din 2007. Totuși, analiștii estimează că nivelul curent al leului este supraevaluat, cu estimări ce variază între 7% și 15%.
Dar iată, dacă vorbim despre inflație – în România aceasta a fost semnificativ mai mare decât cea din zona euro. Dacă luăm în calcul inflația cumulată începând cu 2007, de circa 105%, atunci creșterea reală a avuției nete exprimată în lei ar fi de numai circa 20%. Activele financiare au crescut în termeni reali cu 40%, iar valoarea activelor nefinanciare în genere, s-a redus cu 11% în termeni reali.
Dacă ajustăm și cu inflația, dar și cu actualul curs de schimb, atunci situația devine una tristă de tot. Avuția financiară este cu doar 10% peste nivelul din 2007, în timp ce cea nefinanciară este cu 65% sub cea de atunci. Per total, avuția netă ajustată cu inflația și cursul de schimb este cu 19% sub nivelul din 2007.
Și dacă tot vorbim despre averea oamenilor, merită menționat și faptul că Populația rezidentă a scăzut cu două milioane între 2007 și 2024. Calculată în euro, averea netă pe cap de locuitor a crescut cu aproape jumătate, de la puțin peste 9 mii de euro în 2007 la aproape 17.500 de euro în 2024.
Vestea proastă vine după ce ajustăm averea netă per cap de locuitor cu inflația și cu actualul curs de schimb și aflăm că aceasta a scăzut cu 8%, pe fondul scăderii activelor nefinanciare care s-au micșorat cu tocmai 49% și al creșterii activelor financiare cu doar 19 la sută.
În continuare, vă mai prezentăm câteva cifre care ne spun unde a ajuns, de fapt, economia României, după aderarea la UE:
Activele financiare ale românilor sunt reprezentate în principal de depozite, cu o cotă de 30%. Valoarea medie a unui depozit este de 20.800 de lei sau aproximativ 4.200 de euro – în luna septembrie 2024. Cifra, chiar dacă este ușor în creștere față de anul precedent, este oricum mult sub cea din UE, unde cetățenii își pot permite să păstreze la bancă, în medie, câte 19.000 de euro, cea din România fiind a doua cea mai scăzută după Lituania.
Nici plasamentele în fondurile de pensii private nu înregistrează cote înalte. Da, volumul plasamentelor în pensii a crescut cu 30% în ultimul an, inclusiv ca urmare a îmbătrânirii populației și a presiunii tot mai mari asupra sistemului public de pensii „pensiile private se conturează ca o alternativă de economisire tot mai preferată de populație”, arată BNR.
Totuși, participarea voluntară la fondurile de pensii private, adică la pilonul 3, este printre cele mai mici rate din UE, cu doar 5%, față de 65% în Polonia, 64% în Cehia, 18,5% în Ungaria și 15,7% în Bulgaria.
Și datoriile populația au crescut cu 5,6% la jumătatea anului 2024 față de iunie 2023 și au ajuns până la 207 miliarde de lei, aceasta fiind în proporție de 88% către bănci Oamenii au, în principal credite imobiliare – 58% din creditul bancar, restul fiind credite pentru consum, inclusiv pentru dezvoltarea afacerii și alte scopuri. Circa 5% din datoria totală este reprezentată de creditele de la Instituțiile Financiare Nebancare.
„Deși îndatorarea populației a continuat să sporească, în plan internațional România se situează pe ultima poziție din Uniunea Europeană din perspectiva raportului credite populație în PIB”, subliniază BNR. Ponderea de 12,4% din PIB a pensiilor private este mult sub cea de 52,6% din zona euro), dar și sub cea a țărilor din regiune: Ungaria 16%, Polonia 23,4%, Bulgaria 24,4% și Cehia 30,7%. De notat că populația finanțează sectorul bancar, având în vedere raportul credite/depozite de 52% – adică pentru fiecare credit de 52 de lei există depozite de 100 de lei – în scădere de la 66% în 2019.
