Încotro oare se rostogolesc merele noastre? Cam așa ar suna întrebarea care apare, atunci când vine vorba despre exportul de mere moldovenești. Pe de o parte, guvernarea PAS, prin vocea ministrului economiei Dumitru Alaiba, declară sus și tare o creștere fără precedent a exporturilor în Uniunea Europeană.
Pe de altă parte, livrările către Rusia și țările CSI continuă să fie principala sursă de venit pentru producătorii moldoveni de mere, în ciuda tuturor dificultăților logistice și a încercărilor regimului aflat la guvernare de a rupe relațiile politice și economice.
Statistica vorbește de la sine – fără piețele tradiționale de desfacere din est, producătorii agricoli din Moldova nu pot supraviețui. În Europa, nimeni nu are nevoie de merele moldovenești. Ei au suficiente mere proprii.
Asociația producătorilor și exportatorilor de fructe „Moldova Fruct” a făcut calculele și au constatat, practic, cu lacrimi în ochi, că, în decembrie 2024, din Moldova au fost exportate puțin peste 6 mii de tone de mere. În general, pe parcursul toamnei trecute, acesta a fost volumul mediu lunar al exportului de mere.
Dacă analizăm dinamica exportului de mere de-a lungul anilor, observăm că acesta este în continuă scădere. Cea mai mare prăbușire a avut loc odată cu venirea la putere a partidului PAS. În decembrie 2021, Moldova a exportat aproape 20 de mii de tone de mere, în aceeași lună a anului 2022 – 8,3 mii de tone, în 2023 – 7,5 mii, iar în 2024 – doar 6 mii de tone.
VOLUMUL EXPORTULUI DE MERE MOLDOVENEȘTI, 2021-2024
2021 decembrie — 20 mii tone
2022 — 8,3 mii tone
2023 — 7,5 mii tone
2024 — 6 mii tone
În așa caz, despre ce fel de creștere vorbește atunci ministrul Economiei, Alaiba? În perioada 1 iulie – 31 decembrie, pe piețele externe au fost exportate în total doar aproximativ 37 de mii de tone de mere moldovenești din recolta anului 2024. Cu toate acestea, Alaiba a declarat ferm că Moldova și-a dublat exportul de mere către UE anul trecut și că acest lucru reprezintă, în opinia sa, o „creștere impresionantă”.
„În primele zece luni ale anului 2024, volumul exportului nostru de mere către Uniunea Europeană a atins 228 de milioane de lei – o creștere impresionantă, de peste două ori mai mare comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Cifrele vorbesc de la sine: ponderea țărilor UE în exportul de mere a crescut de la 0,4% în 2021 la 18% în 2024. Acesta este un exemplu clar că produsele noastre sunt de înaltă calitate și pot deveni un motiv de mândrie națională la nivel mondial”, a precizat Alaiba.
DUMITRU ALAIBA, ministrul Dezvoltării Economice
„În primele zece luni ale anului 2024, volumul exportului nostru de mere către Uniunea Europeană a atins 228 de milioane de lei – o creștere impresionantă, de peste două ori mai mare comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Cifrele vorbesc de la sine: ponderea țărilor UE în exportul de mere a crescut de la 0,4% în 2021 la 18% în 2024. Acesta este un exemplu clar că produsele noastre sunt de înaltă calitate și pot deveni un motiv de mândrie națională la nivel mondial”.
Pentru ministrul Dezvoltării Economice, suma de 228 de milioane de lei este o cifră care „vorbește de la sine” și un motiv de mândrie. În dolari asta ar însemna doar 12,9 milioane. Iată însă și alte cifre, la fel de relevante, dar despre care Alaiba preferă să tacă. Exportul merelor moldovenești către țările CSI, în primele șase luni ale anului 2024, a fost de aproximativ 40 de milioane de dolari.
În procente, CSI reprezintă până la 73 la sută din volumul total al exporturilor de mere din republica Moldova, doar în Federația Rusă, în aceeași perioadă – 69% la sută. Cu alte cuvinte, exportul către CSI în șase luni este de trei ori mai mare decât cel către UE în zece luni.
Și toate acestea, în ciuda obstacolelor impuse de regimul Sandu-PAS, care încearcă prin orice mijloace să rupă complet relațiile comerciale cu vecinii din Est. potrivit portalului de specialitate AgroExpert.md, liderul importurilor de mere moldovenești – și asta sigur, nu-i va plăcea lui Alaiba – este Rusia.
COTA EXPORTULUI DE MERE MOLDOVENEȘTI, PE ȚĂRI, 2024
Federația Rusă — 52,9% UE — 18%
Kazahstan — 17,4%
România — 10,1%
Belarus — 5,3%
EAU — 3,8%
Arabia Saudită — 3,3% Uzbekistan — 1,9%
Kîrgîzstan — 1,3%.
Cu alte cuvinte, posibil că exportul către țările UE s-a dublat, însă direcția eurasiatică rămâne dominantă. Expertul economic Vladimir Golovatiuc a explicat foarte clar, într-un mod accesibil, ce reprezintă, de fapt, așa-numitul export de fructe moldovenești către Uniunea Europeană – export care pare să fie un motiv de mare bucurie și entuziasm pentru guvernul PAS. „Piața europeană pentru mărfurile moldovenești, în special pentru produsele agricole, este în proporție de peste 90% piața României.
În primul trimestru al anului 2024, 90% din exportul de mere către UE a fost destinat României, 5% – Olandei, 1,4% – Germaniei, Spaniei și Suediei, 0,7% – Bulgariei și 0,3% – Croației. În al doilea trimestru, 96,7% din exporturile de mere către UE au fost livrări către România, 3% – către Olanda, iar 0,3% – către Bulgaria.
Acesta este, în realitate, toată „piața europeană” pentru merele moldovenești”, a punctat Golovatiuc.
VLADIMIR GOLOVATIUC, expert economic
„Piața europeană pentru mărfurile moldovenești, în special pentru produsele agricole, este în proporție de peste 90% piața României. În primul trimestru al anului 2024, 90% din exportul de mere către UE a fost destinat României, 5% – Olandei, 1,4% – Germaniei, Spaniei și Suediei, 0,7% – Bulgariei și 0,3% – Croației. În al doilea trimestru, 96,7% din exporturile de mere către UE au fost livrări către România, 3% – către Olanda, iar 0,3% – către Bulgaria.
Acesta este, în realitate, toată „piața europeană” pentru merele moldovenești”.
Expertul mai subliniază că noile piețe de desfacere pentru produsele horticole din Moldova „trebuie să fie un supliment, nu un înlocuitor al celor tradiționale”. Însă, pentru ministrul Dezvoltării Economice, aceasta pare a fi o idee din categoria „evidentului neverosimil”. La fel de neverosimile i s-ar putea părea lui Alaiba și volumele de export pe care producătorii agricoli moldoveni le realizau acum câțiva ani, dar pe care le-au pierdut din cauza politicii distructive a regimului Sandu-PAS.
Conform datelor portalului AgroExpert.md, în 2017, Moldova era lider în topul celor mai mari exportatori de mere către Rusia. După Moldova, pe locul doi se afla Serbia, urmată de China, Azerbaidjan și Belarus.
Moldova exporta mere în Rusia în volume la care Alaiba nici nu poate visa – 229 de mii de tone la finalul anului 2017.
În termeni valorici, potrivit portalului de specialitate, exportul de mere din Moldova a crescut de două ori între 2007 și 2017, de la 22,4 milioane de dolari la 46 milioane de dolari. Până în 2019, valoarea totală a exporturilor de mere moldovenești a ajuns la 108,6 milioane de dolari. Însă, odată cu venirea la putere a celor din PAS, a devenit evident că pentru producătorii agricoli moldoveni au început vremuri grele.
Conform datelor Asociației „Moldova Fruct”, exporturile de mere au scăzut semnificativ în ultimii ani. În 2018- 2019, Moldova a exportat 297 de mii de tone de mere, iar în sezonul următor, 2019-2020, volumul a fost de 237 de mii de tone.
În 2020-2021, exportul a scăzut drastic la 158 de mii de tone, dar a înregistrat o creștere temporară în 2021-2022, ajungând la 258 de mii de tone. Totuși, în 2022-2023, cifrele au coborât alarmant la doar 124 de mii de tone, iar pentru sezonul 2023-2024, se estimează un volum cuprins între 130 și 140 de mii de tone.
EVOLUȚIA EXPORTULUI DE MERE DIN MOLDOVA (2019-2024):
2018-2019: 297 mii tone
2019-2020: 237 mii tone
2020-2021: 158 mii tone
2021-2022: 258 mii tone
2022-2023: 124 mii tone
2023-2024: 130-140 mii tone
Deschizându-și piața pentru produsele agricole europene, care au eliminat practic legumele și fructele moldovenești, exportatorii noștri nu au primit nimic în schimb pe piețele țărilor UE, în afară de promisiuni. Volumul exporturilor către zona euro este nesemnificativ, în comparație cu cifrele pe care le asigura odinioară piața CSI și Rusia.
Acum, ne bucurăm că în decembrie am reușit să exportăm șase mii de tone de mere, astfel încât să nu putrezească pe marginea drumului, cum se întâmplă adesea cu restul producției.