Chiar din prima zi a anului 2024, vestea s-a răspândit în toate mass-media mondiale. Egiptul, Iranul, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Etiopia și Emiratele Arabe Unite au aderat la BRICS. Prin urmare, după extindere, organizația a reunit țări cu peste o treime din PIB-ul mondial și 45 % din populație. De asemenea, membrii dețin aproape 45 % din rezervele mondiale de petrol. Majoritatea membrilor adoptă în mod oficial o poziție neutră față de războiul Rusiei cu Ucraina.
La 16 februarie, liderul opoziției ruse Alexei Navalnîi a murit la vârsta de 47 de ani. Politicianul ispășea o pedeapsă de 19 ani într-o colonie cu regim special din așezarea HAARP după Cercul Polar. În aceeași zi, oamenii din Rusia și din mai multe țări din întreaga lume au depus flori în memoria lui Navalnîi. În Rusia, poliția a reținut, în primele zile, peste 400 de persoane care îl susțineau pe Navalnîi și care s-au revoltat după moartea acestuia.
Martie
În perioada 15-17 martie au avut loc cele alegerile prezidențiale din Federația Rusă. Vladimir Putin a obținut un număr record de voturi absolute și relative pentru alegerile prezidențiale, peste 76 de milioane sau 87,28 %, cu o prezență record la vot de 77,49 %.
Președintele țării a fost ales pentru șase ani, adică până în 2030. Opoziția și țările occidentale au catalogat, cum era de așteptat, alegerile drept nedemocratice.
22 martie a devenit o dată de doliu în istoria Rusiei. În această zi a avut loc un atac terorist la Crocus City Hall din Krasnogorsk soldat cu 145 de morți și 551 de răniți. Acesta este cel mai mare atac terorist din Rusia din ultimii 20 de ani. La 22 martie, bărbați înarmați au organizat un schimb de focuri în debutul concertului
trupei „Picnic”. Experții au confirmat că teroriștii din „Crocus” au tras de la mică distanță și în spatele celor care fugeau. Peste 5 000 de persoane au fost evacuate din clădire și alte 100 au fost salvate în incendiu.
Aprilie
Începând cu 25 aprilie 2024, turiștii care vin în Veneția pentru o zi au început să plătească o taxă pentru a intra în oraș. Valoarea taxei este de 5 euro. Autoritățile orașului au încercat în acest fel să reducă afluxul de turiști și au susținut că alte centre turistice populare au ceva de învățat de la ei. Vizitatorii trebuiau să descarce un cod QR pe telefoanele lor, care era verificat de controlori în cele mai populare puncte ale orașului. Contravenienții au fost amendați cu sume cuprinse între 50 și 300 de euro.
La 19 mai, un elicopter care îl transporta pe președintele Ibrahim Raisi s-a prăbușit în Iran. Toate cele 8 persoane aflate la bord au murit. Raisi se întorcea în Iran de la o întâlnire cu liderul azer.
Principalul motiv al prăbușirii elicopterului au fost „condițiile climatice și atmosferice dificile din zonă”, inclusiv o ceață groasă bruscă, a declarat Statului Major al Forțelor Armate ale republicii. Cu toate acestea, există persoane care nu cred în moartea accidentală a liderului iranian.
Iunie
Europa era sătulă de război și militarizare, nemulțumită de sprijinul social în scădere. Dar schimburile de portofolii și de influență din culise i-au permis Ursulei să își păstreze poziția.
La 9 iunie, Partidul Popular European, din care face parte Ursula von der Leyen, s-a clasat pe primul loc în alegerile pentru Parlamentul European. Acesta a obținut 181 de locuri în Parlamentul European, păstrându-și poziția de lider. Dar este mai puțin decât aveau ei. Pe locul al doilea, cu 135 de locuri, s-au clasat socialiștii și democrații, iar pe locul al treilea Partidul Noua Europă
Ziua de 18 iunie a fost marcată de un număr mare de decese legate de schimbările climatice. În Arabia Saudită, peste 900 de pelerini au murit din cauza căldurii în timpul Hadj-ului la Mecca. Temperaturile ridicate de atunci în Arabia Saudită care au coincis cu pelerinajul tradițional al musulmanilor din întreaga lume, a provocat moartea a cel puțin 570 de persoane. Meteorologii au declarat că aerul din Mecca s-a încălzit până la o temperatură de 51,8 grade Celsius la umbră. Alte aproximativ 2.700 de persoane au suferit insolații
Iulie
La 13 iulie, i Donald Trump a fost atacat: fostul președinte și apoi candidat la președinția SUA, Donald Trump, a fost rănit într-un schimb de focuri la un miting pe care îl organiza în Butler, Pennsylvania, ca parte a campaniei sale. Glonțul a trecut la câțiva centimetri de capul lui Trump, străpungându-i partea superioară a urechii drepte. O persoană și atacatorul au murit în schimbul de focuri și două au fost rănite.
Pe 19 iulie, avioanele, trenurile și băncile din întreaga lume au fost afectate din cauza unor probleme cu Windows. Printre industriile care au avut de suferit s-au numărat companiile aeriene, aeroporturile, băncile, hotelurile, spitalele, industria prelucrătoare, piețele bursiere și radiodifuziunea; au fost afectate și serviciile guvernamentale, cum ar fi numerele de urgență și site-urile web.
Pierderile financiare globale sunt estimate la cel puțin 10 miliarde de dolari.
Pe 26 iulie, ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de vară 2024 a avut loc la Paris și a devenit unul dintre cele mai discutate evenimente. Scena care parodia Cina cea de Taină la deschiderea Jocurilor Olimpice de la Paris a fost criticată de episcopia franceză, Biserica Ortodoxă Rusă, Kremlin, Trump și alții. Vaticanul s-a declarat, de asemenea, întristat de apariția unei astfel de scene, care i-a jignit pe creștini.
August
6 august – Forțele armate ucrainene au trecut frontiera ruso- ucraineană și au început operațiunile de luptă terestră în regiunea Kursk. În cursul operațiunii, forțele armate au ocupat câteva zeci de localități, inclusiv orașul Sudja, iar până la jumătatea lunii august au stabilit controlul asupra unei zone de aproximativ 1 000 km² din regiunea Kursk. Jurnaliștii și experții militari afirmă că posibilele obiective ale operațiunii au fost deturnarea forțelor armate ruse din estul Ucrainei, cucerirea teritoriilor rusești în vederea unui schimb ulterior de teritorii în cadrul unor ulterioare negocieri de pace și ridicarea moralului militarilor și civililor ucraineni. Rușii au recucerit ulterior o parte din teritoriu. În cursul acestui an, ucrainenii au bombardat activ orașele rusești cu ajutorul dronelor, care ajung chiar și la Moscova. Cu toate acestea, chiar și experții occidentali spun că Ucraina este grav epuizată de război și nu va mai putea rezista mult timp.
La 14 august, Organizația Mondială a Sănătății a declarat actuala epidemie de Mpox o urgență de sănătate publică de interes internațional. Peste 517 decese au fost raportate la nivel mondial. Ca urmare, organizația a solicitat ajutorul și intervenția comunității internaționale pentru a controla răspândirea virusului și pentru a trata pacienții infectați. În 2024, au fost raportate cazuri de Mpox în cincisprezece țări; mai mult de 96% din toate cazurile raportate și decesele au fost confirmate în Congo.
Reținerea lui Pavel Durov, fondatorul rețelei sociale VKontakte și mesagerul Telegram a avut loc la 24 august 2024 la Paris, în jurul orei 20.00, când a coborât din avionul său privat pe pista aeroportului Le Bourget. Reținerea a fost efectuată de Jandarmeria franceză de transport aerian. Iar 4 zile mai târziu, Durov a fost eliberat pe cauțiune după ce a fost acuzat de șase infracțiuni. În septembrie, Pavel Durov a anunțat consolidarea luptei împotriva criminalității în Telegram și a promis să îmbunătățească moderarea. Ca urmare, politicienii din opoziție și mass-media și-au pierdut conturile în unele țări, inclusiv în Moldova.
Septembrie
13 septembrie – ciclonul Boris a provocat inundații în Europa Centrală, mii de case au fost avariate în România, Polonia, Republica Cehă și Austria. Morți, dispăruți și pagube de miliarde de euro. Acesta este bilanțul trist al dezastrului. Ploile abundente au provocat inundații masive. Ca urmare, inundațiile provocate de ciclonul Boris au fost numite inundațiile secolului în Europa.
Războiul Israelului cu Hezbollah, sau Al Treilea Război din Liban, un conflict armat dintre Forțele de Apărare ale Israelului și Hezbollah, a început la 23 septembrie 2024 cu bombardarea teritoriului libanez, iar în noaptea de 1 octombrie armata israeliană a lansat o invazie terestră a Libanului. La 27 septembrie, Israelul a lansat o lovitură aeriană asupra sediului central al Hezbollah din Beirut, ucigându-l pe liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah.
Bombardamentele masive și alte raiduri ale forțelor armate israeliene în Gaza au împărțit lumea în susținători și adversari ai statului.
Octombrie
UE a suspendat procesul de aderare a Georgiei la UE la 9 octombrie, iar ulterior Consiliul European a confirmat suspendarea.
UE a considerat că analogul legii ruse privind „agenții străini” este „un pas înapoi față de cei nouă pași” recomandați pentru aderarea țării la UE. La 26 octombrie, au avut loc alegeri
parlamentare în Georgia. Potrivit datelor oficiale, a câștigat partidul de guvernământ Visul Georgian. Și deja, la 28 octombrie au început protestele. Opoziția georgiană și președintele Salome Zurabishvili personal nu au fost de acord cu victoria acestui partid. Ei au acuzat falsificarea rezultatelor alegerilor și au chemat cetățenii să protesteze. Până acum, fosta președintă Zurabishvili fusese deja forțată să își părăsească postul, iar parlamentul a inaugurat la sfârșitul lunii decembrie un nou președinte al Georgiei, fostul jucător de fotbal Mihail Kavelashvili, care a fost de fapt ales de partidul de guvernământ Visul Georgian.
Noiembrie
Pe 5 noiembrie, au avut loc alegerile prezidențiale din SUA. Acesta a fost cel de-al 60-lea scrutin din istoria țării, care l-a ales pe cel de- al 47-lea președinte al Statelor Unite. După ce președintele în exercițiu Joe Biden, care inițial intenționa să candideze pentru un al doilea mandat, a refuzat să participe la alegeri, vicepreședintele
SUA Kamala Harris a devenit candidatul la președinție din partea Partidului Democrat. Ea a devenit contracandidatul lui Trump, care a decis să candideze din nou la președinție. Ca urmare, fostul președinte a învins-o pe Kamala Harris cu o marjă semnificativă.
Și deja la 24 noiembrie a avut loc primul tur de scrutin în România. Acesta este cel de-al nouălea scrutin prezidențial din istoria României postrevoluționare. Deoarece Constituția României permite realegerea unui președinte o singură dată, actualul președinte Klaus Iohannis, ales pentru prima dată în 2014 și apoi reales în 2019, nu era eligibil pentru un nou mandat. Extrema dreaptă Călin Georgescu, care a obținut cele mai multe voturi, și politicianul de centru-dreapta Elena Lasconi au ajuns în turul al doilea al alegerilor. Cu toate acestea, a avut loc o situație fără precedent, Curtea Constituțională a țării, care a recunoscut alegerile ca fiind valide, le-a anulat câteva zile mai târziu din cauza suspiciunilor că publicitatea în Tiktok Georgescu a fost plătită de cineva din exterior. Rivalii săi s-au grăbit să afirme că era din Rusia. Totuși, o anchetă a dezvăluit ulterior că era vorba de Partidul Național Liberal din România, condus de șeful Senatului, Nicolae Ciuche.
La 27 noiembrie 2024, Israelul, Libanul și mai multe țări intermediare, inclusiv Statele Unite, au semnat un acord de încetare a focului. Israelul și Hezbollah luptau de la 8 octombrie 2023, iar Israelul a lansat o invazie a Libanului la 1 octombrie 2024. Acordul prevede o încetare a ostilităților de 60 de zile, timp în care Israelul trebuie să se retragă din sudul Libanului, iar Hezbollah trebuie să își retragă forțele la nord de râul Litani. Un grup de monitorizare condus de cinci națiuni americane va supraveghea punerea în aplicare.
Decembrie – A căzut regimul Bashar Al-Assad în Republica Arabă Siriană. Aceasta a avut loc în urma unei ofensive a opoziției siriene care a început la 27 noiembrie. Ofensiva a culminat cu căderea capitalei Damasc și fuga lui Bashar al-Assad din țară în Rusia.
Fondatorul dinastiei Assad este tatăl lui Bashar al-Assad, Hafez al- Assad, care a preluat președinția în 1971.
Și deja la sfârșitul anului, au avut loc mai multe accidente tragice în același timp. 25 decembrie – un avion de pasageri al Azerbaijan Airlines, care zbura pe ruta Baku-Groznîi, s-a prăbușit pe aeroportul Aktau din Kazahstan, luând viața a 38 dintre cele 67 de persoane aflate la bord. Motivele prăbușirii avionului variază. Există opinia că acesta a fost doborât de o rachetă rusească. Vladimir Putin a cerut scuze liderului din Azerbaidjan pentru incidentul tragic din spațiul aerian rus. Rusia a promis că va efectua o anchetă amănunțită și îi va pedepsi pe cei responsabili, dacă există.
Și doar patru zile mai târziu, pe 29 decembrie, o altă tragedie similară. În Coreea de Sud, un Boeing de pasageri s-a prăbușit, ucigând 179 de persoane, cu doar doi supraviețuitori. Avionul a ieșit de pe pistă în timp ce ateriza la destinație și s-a prăbușit peste gardul aeroportului. Acesta a fost al doilea cel mai grav accident aviatic din istoria aviației civile din Republica Coreea, de la accidentul Boeing 747 din 1997, soldat cu 228 de morți.
