Republica Moldova a început anul 2024 fără stare de urgență, aceasta fiind ridicată chiar înainte de trecerea în noul an, însă îl încheie cu o stare de urgență în vigoare. Guvernul actual nu a rezistat mult fără a recăpăta controlul asupra țării. Opoziția susține că autoritățile au impus din nou măsura restrictivă înainte de alegerile parlamentare, cu scopul de a face represiuni și de a închide partidele și instituțiile media care nu sunt favorabile regimului. Pentru ce alte motive va rămâne anul 2024 în memoria colectivă, aflați din reportajul următor, care prezintă TOP 10 cele mai importante evenimente ale anului.
- ÎNCHIDEREA „CANAL 5” ȘI A ALTOR POSTURI TV
Anul 2024 s-a încheiat pentru postul nostru de televiziune prin încetarea difuzării. La sfârșitul lunii martie, Consiliul pentru Promovarea Proiectelor Investiționale a suspendat actele de autorizare ale companiei Media Content Distribution, care deține licențele pentru Canal 5 și pentru radio Maestro FM.
Decizia a fost luată imediat după ce un corespondent al canalului nostru i-a adresat președintelui Maia Sandu o serie de întrebări incomode în cadrul unei conferințe de presă, inclusiv despre licitația de la aeroportul Chișinău. În mai 2024, același consiliu a revocat licențele de difuzare pentru posturile TV care fuseseră suspendate anterior: Accent TV, Orizont TV, Primul în Moldova, Canal 2 și Canal 3. La sfârșitul lunii septembrie, au fost blocate site-uri mass-media rusești precum RIA Novosti și Nezavisimaia Gazeta, precum și alte portaluri de acest tip. În octombrie, PAS a blocat platformele MD24, Yandex, Zen și Rutube, iar ulterior a revocat licențele posturilor de televiziune Prime și Publika TV. Acum, autoritățile intenționează să interzică întregul conținut al canalelor de televiziune rusești.
2. LICITAȚII FĂFĂ SFÂRȘIT LA AEROPORT
Pe parcursul anului 2024, autoritățile au încercat să închirieze spații comerciale la Aeroportul Internațional Chișinău, organizând trei licitații. Prima licitație, desfășurată în februarie, a fost anulată din cauza faptului că doar două companii — Le Bridge din Moldova și Lagardère din Franța — au participat, iar concurența nu a fost considerată suficientă. Ministrul Infrastructurii, Andrei Spinu, a acuzat conducerea anterioară a aeroportului de sabotaj intern, explicând eșecul concurenței. În schimb, politicieni din opoziție, experți și anumite canale Telegram au sugerat că licitația a fost concepută astfel încât să favorizeze doar o singură companie, Lagardère Travel Retail, și că Andrei Spinu ar fi făcut lobby pentru interesele sale. De asemenea, au apărut informații că, în România, Lagardère ar fi fost implicată într-un scandal de corupție în timp ce participa la o licitație similară pe aeroportul Otopeni. Potrivit unor surse, compania franceză ar fi negociat pentru obținerea de spațiu comercial pe aeroportul din Chișinău chiar și când acesta era în concesiune. Atât Spinu, cât și reprezentanții companiei franceze au respins aceste acuzații.
Mi-au turnat în cap atâta mizerie..
A doua licitație, organizată în primăvară, a eșuat și ea, deoarece doar Lagardère a depus o cerere de participare. În urma acestui eșec, Curtea Constituțională a intervenit în cadrul celei de-a treia licitații, declarând neconstituțional amendamentul adoptat rapid de parlament, care modifica termenii de închiriere a spațiilor din aeroport, extinzându-i de la 3 la 5 ani. Ca urmare, la sfârșitul anului, guvernul a decis să relanseze întreaga procedură, stabilind că, în locul Agenției Proprietății Publice, Agenția de Investiții va gestiona licitația pentru zona duty-free a aeroportului, urmând să organizeze consultări ample și să dezvolte o nouă specificație tehnică, pentru a asigura transparența și eficiența între ghilimele a procesului.
3. RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI
Pe 8 aprilie a început recensământul general al populației din Moldova, care a durat până pe 7 iulie. Conform estimărilor preliminare, acesta a costat 329 de milioane de lei, suma fiind acoperită din bugetul de stat și cu sprijinul partenerilor europeni. Încă de la început, recensământul populației și al locuințelor a generat mai multe scandaluri. Primul a fost legat de întrebările din chestionare, care au fost criticate de experți pentru că multe dintre ele depășeau cadrul legal stabilit de Legea „Cu privire la Recensământul Populației și Locuințelor din Republica Moldova” și, prin urmare, erau considerate ilegale. Al doilea scandal a izbucnit din cauza măsurilor autorităților, care au anunțat că participarea la recensământ este obligatorie și că cei care refuză vor fi amendați cu sume între 1.000 și 2.500 de lei. În plus, recensământul a fost acuzat de o politizare excesivă: unii politicieni au susținut că autoritățile folosesc această acțiune pentru a crește numărul de români și a reduce numărul de moldoveni înregistrati ca locuitori ai Republicii Moldova, în contextul așa-numitei „crize de identitate”.
4. SCANDAL ÎN COMISIA DE VETTING ȘI EXODUL ÎN MASĂ A JUDECĂTORILOR
Anul acesta au avut loc mai multe scandaluri în comisia de vetting, responsabilă pentru evaluarea integrității judecătorilor și procurorilor moldoveni, stabilind cine este cinstit și capabil să continue să lucreze și cine nu. Aceste incidente au făcut să apară o întrebare rezonabilă: cât de curați sunt cei care verifică integritatea judecătorilor și procurorilor? La sfârșitul lunii martie, portalul anticoruptie.md a publicat o anchetă jurnalistică, bazată pe surse din presa olandeză, care susținea că președintele comisiei de control, Hermann von Hebel, ar fi fost implicat în mai multe scheme de corupție în Olanda. Acesta, care a lucrat între 2013 și 2018 ca secretar al Curții Penale Internaționale de la Haga, ar fi comis fapte ilegale, cauzând daune de cel puțin 760.000 de euro instituției. În orice altă țară democratică, un asemenea scandal ar fi dus la demisia președintelui comisiei, însă von Hebel a râs când a fost întrebat la un canal de televiziune dacă va demisiona, afirmând că acuzațiile împotriva sa erau neîntemeiate.
Nu, nu văd motive pentru demisie…
Un alt scandal a izbucnit în mai, când fostul judecător și membru al comisiei, Tatiana Răducanu, a fost acuzată de Procuratura Anticorupție de lipsă de onestitate și integritate. Spre deosebire de von Hebel, Răducanu și-a dat demisia imediat, declarând că acuzațiile erau false și neadevărate. În paralel cu activitatea comisiei de control, exodul masiv al judecătorilor din sistemul judiciar moldovenesc a continuat. În mai, jumătate dintre judecătorii Curții de Apel Chișinău au părăsit instituția, provocând o criză majoră în activitatea acesteia. De asemenea, în decembrie, jumătate dintre judecători au plecat din Curțile de Apel Bălți, Cahul și Comrat.
5. SUSPENDAREA ACTIVITĂȚILOR PARTIDULUI „ȘANSĂ” ȘI EROAREA AUTORITĂȚILOR
La mijlocul lunii august, la cererea autorităților, Judecătoria Bălți a decis limitarea activităților partidului de opoziție „Șansă” pentru o perioadă de trei luni. Ministerul Justiției a solicitat o interdicție de șase luni, invocând nereguli în documentele financiare ale partidului identificate de Comisia Electorală Centrală. Formațiunea a respins categoric acuzațiile, susținând că aceste măsuri fac parte dintr-o strategie a PAS de a se pregăti pentru alegerile prezidențiale și referendum, eliminându-i pe cei incomozi. Imediat înainte de scrutin și plebiscit, autoritățile au lansat o adevărată teroare împotriva opoziției, în special a blocului „Victoriei”, și a cetățenilor disidenți.
Au fost efectuate până la 100 de percheziții pe zi, rețineri și arestări, iar documentele, materialele pentru agitație și aparatele de uz casnic au fost confiscate.
“Cum 300.000 de voturi cumpărate s-au transformat în 35”
„Dacă nu semnăm acest document – așa au spus ei, atunci vom primi o amendă de 37.000 de lei sau 5 ani de închisoare. Nu știm ce am încălcat, nu înțelegem de ce au venit la noi. Personal, nu am mituit pe nimeni, nu am nici cea mai vagă idee despre ce complot este vorba.”
După primul tur al alegerilor prezidențiale, Maia Sandu, candidată la funcția de președinte, a afirmat că 300.000 de cetățeni ar fi fost mituiți și că există dovezi în acest sens. Peste două luni de la această declarație, autoritățile nu au prezentat nicio dovadă privind „mituirea în masă a alegătorilor” care să justifice acțiunile represive. Recent, într-o audiere în parlament, procurorul general a declarat că, în prezent, au fost deschise doar 84 de dosare penale legate de încălcări ale procesului electoral, dintre care 70 se referă la corupția electorală, 1 la falsificarea rezultatelor alegerilor, iar restul de 3 cazuri vizează nereguli în procedurile de finanțare a partidelor politice sau a fondurilor electorale.
6. DRONE ȘI NOI RADARE
În acest an, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost traversat de mai multe rachete lansate de Rusia către ținte din Ucraina, iar mai multe drone au căzut pe teritoriul țării. Autoritățile au utilizat aceste incidente pentru a justifica alocarea unor sume mari de bani pentru nevoile militare. În ceea ce privește dronele căzute, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat că radarele deja achiziționate de Moldova, în valoare de 14 și 20 de milioane de euro, nu pot detecta dronele care au intrat în spațiul aerian al țării. Astfel, a subliniat că sunt necesare încă cinci radare de înaltă performanță pentru a asigura protecția completă a spațiului aerian. Ministrul nu a precizat însă costul suplimentar al acestei achiziții pentru contribuabilii moldoveni, având în vedere că autoritățile nu dispun de suficiente fonduri pentru a le majora salariile. Recent, ambasadorul Uniunii Europene în Moldova, Janis Mazeiks, a anunțat că Bruxelles-ul va furniza echipamente pentru interceptarea dronelor, dar nu a menționat termenul sau costul exact al livrării acestora.
JANIS MAZEIKS, ambasadorul UE în Moldova
Echipamentul va putea intercepta dronele? — Da, da.
7. REFERENDUM PRIVIND INTEGRAREA EUROPEANĂ
Anul acesta, concomitent cu alegerile prezidențiale, a avut loc în Moldova un referendum privind integrarea europeană. Cetățenii au fost întrebați: „Susțineți modificarea Constituției pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” PAS nu a ascuns faptul că mizează pe mobilizarea cetățenilor pentru a asigura victoria Maiei Sandu în primul tur, dar pe 20 octombrie ceva nu a mers conform planului: autoritățile din Moldova au pierdut referendumul. Diferența între opțiunile „Pentru” și „Contra” a fost de aproximativ 10% în favoarea opțiunii „Împotriva”. Doar în opt regiuni ale țării și Chișinău, numărul susținătorilor vectorului european a fost mai mare decât al celor împotrivă. Diaspora occidentală și, potrivit opoziției, posibile falsificări în străinătate, au ajutat autoritățile să evite un eșec total și să salveze fața, obținând un rezultat pozitiv pentru PAS, cu o diferență de doar 0,5%.
8. ALEGERI PREZIDENTIALE
În ciuda faptului că partidul de guvernământ și-a dedicat toate eforturile și resursele – atât bugetare, cât și externe – pentru a asigura realegerea Maiei Sandu în funcția de președinte, acest obiectiv a fost atins cu mari dificultăți. În Moldova, Sandu a pierdut în fața lui Alexandru Stoianoglo cu o diferență de aproape 2,5%, în ciuda faptului că, în ziua votării, podurile peste Nistru și secțiile de votare din Transnistria au fost minate.
Rîbnița-Rezina, Transnistria, pod. Moldova – au blocat podul pentru ca oamenii să nu poată vota. … Oamenii așteaptă, dar nu vor mai aștepta, pentru că votarea va dura până la ora 9.
Dar chiar și în cazul alegerilor prezidențiale, autoritățile au fost „salvate” de diaspora și falsificări masive în favoarea lui Sandu. Există multe dovezi că peste hotare PAS asigura transportul cetățenilor către secțiile de votare, iar mulți dintre cei care au venit la vot și-au găsit numele pe listele celor care votaseră deja în alte țări. Drept urmare, a câștigat alegerile Maia Sandu, care a fost numită „președinte al diasporei” pe rețelele de socializare. Pe 24 decembrie, ea a depus jurământul și a intrat în al doilea mandat prezidențial.
9. NEGOCIERI ALE ANULUI
Pentru autorități, „negocierile anului” au fost prima conferință interguvernamentală specială, care a avut loc pe 25 iunie și la care Uniunea Europeană a deschis oficial negocierile de aderare cu Republica Moldova. Părțile au descris acest moment drept un „moment istoric”. Pentru cetățenii obișnuiți ai
Moldovei, „negocierile anului” ar fi trebuit să fie, dar nu au devenit niciodată, negocierile cu Gazprom și conducerea Ucrainei privind continuarea furnizării de gaze naturale după 1 ianuarie 2025. Faptul că Ucraina nu va reînnoi acordul privind tranzitul gazelor rusești pe teritoriul său este cunoscut de un an și jumătate, iar în ultimele luni acest subiect a fost discutat frecvent la Kiev. Astfel, autoritățile moldovenești au avut timp suficient pentru a achiziționa gaz ieftin din depozite și pentru a negocia cu Gazprom și Kiev. Însă Chișinăul nu a întreprins nimic în această privință. Acum, oficialii acuză Gazpromul că nu își îndeplinește obligațiile, prevăd o criză umanitară în regiunea transnistreană și posibile întreruperi de curent pe malul drept, apelând la cetățeni să economisească energie, și explică refuzul lor de a negocia cu Kievul prin necesitatea de a arăta solidaritate cu poporul ucrainean aflat în război.
DANIEL VODĂ, comunicatorul Guvernului
Imaginați-vă această iarnă rece pe teritoriul unui stat vecin, când unii oameni nu au încălzire, nu au apă caldă și luptă pentru libertatea lor.
Între timp, unii politicieni și experți din opoziție susțin că, sub pretextul opririi tranzitului de gaze prin Ucraina, Chișinăul intenționează să implementeze noi scheme similare celor de anul trecut, achiziționând volume mari de gaze la cel mai scump preț.
10. STARE DE URGENȚĂ
Începând cu 16 decembrie, în Republica Moldova a fost instituit un nou regim de stare de urgență din cauza crizei energetice provocate chiar de autorități. Deocamdată, regimul este valabil pentru 60 de zile. În ciuda declarațiilor inițiale ale guvernului, care susținea că va fi o stare de urgență în domeniul energetic, s-a dovedit că avem din nou un regim general de urgență. Acest lucru înseamnă că întreaga putere este acum din nou în mâinile Comisiei pentru Situații Excepționale, care poate lua orice măsuri urgente în orice domeniu. Ultima dată, aceasta a închis fără judecată și anchetă 12 canale de televiziune și zeci de site-uri, sub pretextul amenințării la adresa securității naționale, și a luat decizia de a anula înregistrarea candidaților desemnați de partidul „Șansă” înaintea alegerilor locale generale. Îndoielile legate de necesitatea reală a stării de urgență apar și din faptul că autoritățile ne asigură că nu va exista penurie de gaz și electricitate pe malul drept. Atunci, de ce a fost nevoie de aceasta? În 2025, vor avea loc alegeri parlamentare în Moldova. Așadar, cu regimul „general” sau „complet” de urgență, țara intră în noul an cu amenințarea unor noi represiuni și interdicții.
ION CHICU, fost prim-ministru
Faptul că au venit cu propunerea de a institui stare de urgență nu înseamnă că se vor ocupa de energie. Ei vor continua să închidă canale de televiziune, să reducă la tăcere opoziția. Sau, dacă nu le va plăcea ceva, vor anula chiar alegerile, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în „democratica” Românie.
Mai ales că, la sfârșitul acestui an, PAS a adoptat o nouă lege represivă, care îi oferă mâinile libere. Aceasta permite închiderea rapidă nu doar a partidelor, organizațiilor civice și mass-media, dar chiar și a bisericilor, și mărește considerabil amenzile pentru așa- zisa „corupție electorală”, sub incidența căreia poate cădea absolut orice.
