Călin Georgescu a contestat decizia Curții Constituționale a României (CCR) privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024, printr-o acțiune depusă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de avocata Maria Vasii, informează Q Magazine, citând surse judiciare. Acțiunea a fost înregistrată la CEDO pe 16 decembrie 2024 și va fi examinată „cât mai curând posibil în ianuarie 2025”, conform unui răspuns primit de la Curte. Procedura de urgență inițiată confirmă gravitatea situației și necesitatea unei soluții rapide pentru protejarea statului de drept și a valorilor democratice.
Printre motivele invocate de Călin Georgescu pentru contestarea deciziei CCR se numără:
- Prejudiciu ireparabil: Suspendarea procesului electoral și invalidarea voturilor afectează iremediabil drepturile reclamantului și ale cetățenilor români, garantate de Articolul 3 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
- Criză politică și socială: Vidul electoral creat de decizia CCR subminează stabilitatea politică, încrederea publicului în statul de drept și provoacă proteste sociale, crescând riscurile de instabilitate internă.
- Urgenta situației: Turul doi al alegerilor prezidențiale ar fi trebuit să aibă loc pe 8 decembrie 2024. Amânarea alegerilor afectează drepturile democratice ale cetățenilor și riscă să perpetueze practici antidemocratice.
- Imposibilitatea de a exercita căi de atac interne: Deciziile CCR sunt definitive și general obligatorii, iar legislația română nu permite contestarea acestora, încălcând astfel dreptul la un recurs efectiv, garantat de Articolul 13 din Convenție.
În cererea depusă la CEDO, Călin Georgescu mai subliniază următoarele argumente pentru urgentarea soluționării cazului:
- Impactul direct asupra drepturilor fundamentale: Decizia CCR a anulat procesul electoral în curs, încălcând drepturile fundamentale ale alegătorilor și candidaților, inclusiv dreptul său de a candida.
- Criza constituțională: Lipsa unui președinte ales democratic generează un vid de legitimitate, punând în pericol stabilitatea instituțională și principiile statului de drept.
- Reacții sociale: Protestele, inclusiv distrugerea documentelor de identitate, reflectă o pierdere profundă a încrederii cetățenilor în procesul democratic.
- Risc de precedent nedemocratic: Întârzierea soluționării acestui caz ar putea crea un precedent care să afecteze standardele democratice în alte state membre.
„Este esențial ca deciziile ce influențează direct procesul electoral și soarta democratică a unei națiuni să fie supuse unei analize riguroase. Judecătorii care au emis hotărârea privind anularea alegerilor vor trebui, la momentul oportun, să răspundă în fața instanțelor competente europene”, a declarat Călin Georgescu pentru Q Magazine.
Un precedent similar a fost creat de Laura Codruța Kovesi, fost procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, care a contestat la CEDO decizia Curții Constituționale de a o obliga pe președintele Klaus Iohannis să o revocheze din funcție. În 2020, Curtea de la Strasbourg i-a dat câștig de cauză.
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a emis Decizia nr. 32/2024, anulând întregul proces electoral pe baza unor informații din rapoartele serviciilor de informații, care semnalau posibile încălcări ale legii electorale de către Călin Georgescu, inclusiv declararea cheltuielilor zero în campania electorală și implicarea unor „actori statali” din Rusia, care ar fi influențat campania prin TikTok. Judecătorii CCR validaseră, cu doar patru zile înainte, primul tur al alegerilor prezidențiale.
Acțiunea la CEDO depusă de Călin Georgescu – care a ocupat primul loc în primul tur și, potrivit unui sondaj IRES din decembrie 2024, ar fi câștigat cu 63% în al doilea tur – reprezintă singura cale de a suspenda efectele Deciziei nr. 32/2024 a CCR și de a obliga Guvernul României să reia procesul electoral de la momentul anulării alegerilor.
Este important de menționat că deciziile Curții Constituționale a României sunt definitive și nu pot fi contestate în instanțele naționale.
