Situația din căminele din țara noastră continuă să fie subiect de nemulțumire pentru studenți. În cadrul unui interviu de la „Tinerii care împing Moldova înainte”, președintele Consiliului Național al Tineretului, Cristian Vizir, a prezentat câteva dintre principalele probleme semnalate de aceștia, marca UNIMEDIA
Potrivit președintelui, deși unele cămine oferă condiții materiale satisfăcătoare, administrațiile ar impune reguli mult prea stricte. De exemplu, studenții sunt treziți la ore matinale, lumina este deconectată la ore fixe, iar cei care nu revin în camere până la ora 22:00 sunt lăsați afară.
„Este o problemă serioasă faptul că un tânăr de 18, 19 sau 20 de ani, care decide să rămână în țară pentru a-și continua studiile aici, este nevoit să se mute din localități precum Edineț sau Soroca la Chișinău și să trăiască într-o cameră cu alte cinci persoane, în condiții precare, cu mucegai. Nu cred că aceasta este atitudinea pe care ar trebui să o avem față de tinerii care aleg să nu plece peste hotare, ci să rămână și să investească timpul și efortul lor în această țară.
Evident, am realizat un chestionar online prin care am colectat informații despre aceste situații. De exemplu, am aflat despre cazuri din căminele colegiilor din Republica Moldova, unde tinerii sunt obligați să părăsească camerele de dimineață, chiar dacă au cursuri abia după prânz. În plus, apa și energia electrică sunt deconectate după ora 22:00, ceea ce face imposibil pentru studenți să studieze sau să se pregătească corespunzător pentru examene.
Nu este normal ca un student sau elev, aflat în plină perioadă de examene, să fie limitat în procesul său de învățare din cauza unor astfel de restricții. Dacă cineva găsește motivația să învețe până târziu, este frustrant să nu poată face acest lucru pentru că lumina este tăiată centralizat. În astfel de situații, tinerii ajung să învețe la lumina lanternei sau folosind baterii, ceea ce nu este deloc în regulă”, povestește Cristian.
CNTM a creat o pagină de Instagram unde sunt relatate mai multe „povești din cămin”. Tinerii, sub identitate anonimă, prezintă problemele cu care se confruntă.
„Am primit o poveste care își are originea în căminul CEEA „Ștefan Neaga”, o persoană anonimă, o vom numi în continuare Ion, ne-a împărtășit experiența frustrantă și plină de neînțelegeri trăită zi de zi.
Ion povestește despre restricții care îi afectează rutina zilnic: Situație: te trezești la 6, ai ore la 13:30, vii în colegiu ca să exersezi și doamna responsabilă de chei îți spune că nu sunt cabinete de exersat. Concluzie: Am plătit pentru cămin ca cineva sa îmi spună când pot sta în el și când nu.
Și nu avem nevoie să stea ca jandarmii, pentru că suntem oameni maturi și ne asumăm toate deciziile. Nu avem voie să mutăm paturile aşa cum ne este comod, lângă perete, deoarece „se depune murdărie sub paturi şi murdărim pereții”. Din cauza poziționării incomode este foarte puțin spațiu în cameră și dacă schimbi ajungi să fii mustrat. Consider că este o interzicere fără sens și „disciplina” nu o obții cu poziționarea unui pat”, se arată în articolul publicat de CNTM.
O altă situație este întâlnită și la Căminul nr. 2 Centrul de Excelență în Informatică și Tehnologii Informaționale din Chișinău.
„Ana Lungu, nume atribuit aleatoriu pentru păstrarea anonimatului, o tânără studentă cazată în Căminul nr. 2 al Centrului de Excelență în Informatică și Tehnologii Informaționale, împărtășește câteva experiențe care scot la iveală dificultățile vieții de cămin.
În primul an, relația tensionată cu pedagogul social a marcat-o profund: În anul 1, am fost numită de una din aceste așa numite „pedagoge”, clănțoasă și neechilibrată, din motiv că am rugat-o să nu mai intre în camera noastră fără avertizare și permisiune. Ulterior, din cauza rugăminților mele, aceasta a sunat părinții tuturor colegelor mele de cameră și le-a spus să interzică copiilor săi interacțiunea cu mine.
Uimitor, nu? Mama mea, când a văzut căminul în interior pentru prima dată, tot drumul spre casă, adică două ore, a plâns și nu știa cum să lase unicul său copil să trăiască în așa condiții.”
Intendentul căminului, care toată viața trăiește în cămin, mi-a spus: Nu e chip să îți cauți gazdă, ce chiar trebuie să stai aici și să ne faci probleme”, se arată în material.
O altă tânără povestește o situație similară la același cămin.
„Începe o dimineață obișnuită: baia este un adevărat test de curaj. Murdăria și mucegaiul au devenit parte din decor, iar pentru a găsi o cabină de duș acceptabilă, ai nevoie de mult noroc.
