Românii și-au ales, duminică, noul Parlament. Aceștia și-au dat votul pentru 329 de deputați și 136 de senatori. Astfel, potrivit datelor oficiale, șapte partide vor avea reprezentanți în Senat și Camera Deputaților în viitorul mandat.
Partidul Social Democrat este liderul scrutinului parlamentar. Două formațiuni politice sunt noi în legislativ, iar trei partide asigură o treime dintre parlamentari în polul suveranist. Să vedem, în continuare, întreg tabloul scrutinului parlamentar din 1 decembrie.
Potrivit datelor prezentate de către Autoritatea Electorală Permanentă, din România, după centralizarea datelor din 99,83% dintre secțiile de votare, rezultatele arată că, cele 320 de mandate pentru Camera Deputaților vor fi împărțite între șapte formațiuni politice. Partidul Social Democrat a câștigat scrutinul parlamentar, obținând peste 22% din sufragii.
Acesta este urmat de Alianța pentru Unirea Românilor, care a obținut circa 18 la sută dintre voturi. În Parlament va accede și Partidul Național Liberal, după ce a fost ales de peste 13% din cei prezenți la urne. Iar pentru Uniunea Salvați România au votat peste 12 la sută dintre alegători. Pe locul cinci s-a clasat Partidul SOS România cu peste 7%. În același timp, Partidul Oamenilor Tineri s-a ales cu peste 6% din sufragii. Lista formațiunilor politice care vor accede în Camera Deputaților o încheie Uniunea Democratică Maghiară din România, votată de peste 6 la sută dintre cetățeni.
REZULTATE ALEGERI ROMÂNIA CAMERA DEPUTAȚILOR
PSD – 22,07% (2.027.830 voturi)
AUR – 17,94% (1.648.478 voturi)
PNL – 13,27% (1.219.385 voturi)
USR – 12,34% (1.133.914 voturi)
SOS – 7,30% (670.761 voturi)
POT – 6,41% (588.455 voturi)
UDMR – 6,36% (584.666 voturi)
Românii și-au ales și 136 de senatori. Astfel, conform datelor oficiale, în Senat vor accede, la fel, șapte formațiuni politice. Pe locul întâi s-a clasat Partidul Social Democrat, fiind ales de peste 22 la sută din cei prezenți la alegeri. Pe locul al doilea este Alianța pentru Unirea Românilor, care a obținut circa 18 la sută din sufragii. În același timp, Partidul Național Liberal a luat puțin peste 14%, fiind urmat de formațiunea Uniunea Salvați România pentru care a votat mai mult de 12 la sută dintre români.
Totodată, aproape 8% dintre alegători au susținut Partidul SOS România, iar Uniunea Democratică Maghiară din România și Partidul Oamenilor Tineri vor accede în Senat fiecare acumulând peste 6% din sufragii.
PSD – 2.063.175 (22,42%)
AUR – 1.678.309 (18,24%)
PNL – 1.318.369 (14,33%)
USR – 1.123.505 (12,21%)
SOS – 709.004 (7,70%)
UDMR – 590.052 (6,41%)
POT – 583.641 (6,34%)
Din cei aproximativ un milion de cetățeni din Republica Moldova care dețin și cetățenie română, 81 de mii au iașit la urme pentru a alege parlamentul de la București. Pe teritoriul țării noastre au fost deschise 59 de secții de votare. Rezultatele obținute în Moldova se deosebesc de cele din România, astfel, pentru Senat, 55% din voturi au mers către Uniunea Salvați România, pe locul doi s-a situat Partidul Național Liberal, cu aproximativ 24% din sufragii, urmat de Alianța pentru Unirea Românilor, care a acumulat circa 5% din voturi.
Pentru Camera Deputaților, USR a câștigat alegerile cu peste 61%. Pe locul doi s-a clasat Forța Dreptei, care a luat circa 10 la sută din voturi. Pentru Partidul Social Democrat au votat peste 8% din români, urmat de Alianța pentru Unirea Românilor, care s-a ales cu peste 6% din sufragii.
Alegătorii din Republica Moldova se numără printre cei mai activi din diaspora românească. În total, prezența la alegerile parlamentare a fost de 52,33 %, dintre care 48,19 % în țară. Astfel, opțiunea de vot și-au exprimat-o circa 9.000.000 de români.
Precizăm că, Parlamentul României este legislativul național bicamerali, alcătuit din Senat și Camera Deputaților. Acestea se întâlnesc la Palatul Parlamentului din București. Ședințele celor două camere se desfășoară separat și doar în cazuri speciale, stipulate în Constituție, au loc ședințe comune. Diferența dintre atributele celor două camere este mică, o lege trebuind să fie votată de ambele camere pentru a fi promulgată. Diferența numărului de membri se datorează normei de reprezentare diferite de la o Cameră la alta. Astfel, pentru alegerea Camerei Deputaților aceasta este de un deputat la 73 de mii de locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 168 de mii de locuitori. Sistemul electoral este unul proporțional, membrii se aleg din toate partidele care au depășit pragul electoral de 5% din votul național sau cel puțin 20% din voturile din patru circumscripții. Pragul electoral pentru alianțe este mai mare și diferă în funcție de numărul de formațiuni care le alcătuiesc.
