Diaspora are președinte. Curtea Constituțională a confirmat rezultatele scrutinului și a validat noul mandat al Maiei Sandu. Hotărârea a fost anunțată de președintele instituției, Domnica Manole.
Decizia a fost luată în pofida neregulilor și multiplelor încălcări înregistrate în campania electorală, inclusiv acuzații grave privind fraudarea masivă, lucru care, potrivit autorităților, nu a influențat totalul alegerilor.
Magistrații constituționali au decis asupra confirmării rezultatelor scrutinului și validarea mandatului președintelui Maia Sandu după șapte ore de ședință cu întreruperi și deliberări.
DOMNICA MANOLE, președinte CC
Curtea Constituțională hotărăște: Se confirmă rezultatele alegerii președintelui Republicii Moldova din 3 noiembrie 2024. Se validează alegerea doamnei Maia Sandu în funcție de președinte al Republicii Moldova.
Domnica Manole nu a precizat încă cum au votat magistrații pentru această decizie. În conformitate cu prevederile legale, candidatul a cărui alegere a fost validată urmează să depună jurământul în fața Parlamentului și Curții Constituționale, cel târziu la 45 de zile după alegeri.
În cadrul ședinței, au fost prezenți reprezentanții Comisiei Electorale Centrale, însă Alexandr Stoianoglo a lipsit, deși magistrații i-au trimis notificări prin e-mail, pe care fostul procuror general le-a primit, dar nu a răspuns.
Nici persoanele care l-au reprezentat în campania electorală, nici avocatul său nu au răspuns solicitărilor Curții și nu au confirmat primirea invitațiilor. De asemenea, Maia Sandu nu a fost prezentă la ședință, fiind reprezentată de avocatul Eduard Digore, fost președinte al grupului de inițiativă care a susținut-o în campania prezidențială.
Ședința Curții Constituționale a început cu prezentarea raportului privind alegerile prezidențiale, de către președintele Comisiei Electorale Centrale, Angela Caraman. Aceasta a prezentat rezultatele scrutinului, dar și încălcările care au marcat aceste alegeri.
La capitolul cazuri de corupție, potrivit CEC, Procuratura Anticorupție a înregistrat doar 15 cazuri de corupere a alegătorilor și 59 de persoane bănuite. Asta în condițiile în care președintele Maia Sandu a vorbit anterior de 300 000 de voturi fraudate. Totodată, Caraman a precizat că procesul electoral a fost perturbat din cauza alertelor cu bombă.
ANGELA CARAMAN, președinte CEC
Am avut pentru prima dată un număr atât de mare de informații privind alertele cu bombă, în secțiile de votare, mai cu seamă peste hotare.02.21.46 În cel de-al doilea tur am avut în 8 secții de votare asemenea alerte, acolo a fost necesar să fie întrerupt procesul de votare.
Astfel de cazuri au fost și în Varnița, unde în trei secții de votare a fost tărăgănat procesul de vot din cauza unei alerte cu bombă. La fel, podul care leagă Rezina și Rîbnița, unde au fost deschise secții de votare, a fost blocat pentru trecerea vehiculelor. Oamenii s-au plâns ca poliția le-a îngrădit accesul la urne.
Într-un cuvânt concluzia raportului prezentat de către Angela Caraman ar fi că toți concurenții la prezidențiale au admis încălcări și nereguli și doar în cazul Maiei Sandu, CEC nu a înregistrat niciun fel de abateri, asta în condițiile în care mai mulți pretendenți la șefia statului au depus plângeri împotriva actualei președinte, iar o serie de organizații naționale și internaționale printre care Promo-LEX și OSCE au reclamat încălcări – folosirea de către Maia Sandu a resurselor administrative, implicarea funcționarilor publici în orele de muncă în campanie, dar și folosirea ilegală a circa 45 000 de lei mai mult , care ulterior au fost revărsate în bugetul de stat
Turul doi al alegerilor prezidențiale a fost marcat de un val fără precedent de declarații de ură și xenofobe lansate de către susținătorii PAS și a Maiei Sandu în adreasa contracandidatului ei Stoianoglo, iar CEC s-a dovedit a fi un spectator care doar a urmărit fără a interveni cumva în proces, asta deși este responsabil de organizare și bună desfășrare a procesului electoral.
SERGHEI ȚURCANU, judecător CC
Campania a fost remarcată de o creștere semnificativă a retoricii negative din întregul specru politic îndreptată spre ambii concurenți electorali incluzând și limbaj discriminatoriu și intolerant.
În viziunea dumneavoastră în ce măsură a fost executată adresa oferită de către curte în 2020 și dacă legislația actuală este suficientă pentru a contracara mesajele respective.
CEC de comun cu alte entități cu sprijinul partenerilor de dezvoltare deja de câțiva ani face aceste campanii de informare privind raportarea acestor cazuri de discursuri instigatoare la ură.
Menționăm că alegerile prezidențiale s-au desfășurat în contextul unor percheziții efectuate de poliție, intimidărilor asupra cetățenilor, declarațiilor de ură și xenofobie venite din partea activiștilor PAS.
Maia Sandu a acuzat fraudarea a 300.000 de voturi, însă până în prezent nu au fost prezentate dovezi, iar procurorul general a anunțat doar 35 de acuzați, ale căror vinovății nu au fost dovedite în instanță. Iar Sandu și echipa ei nu au cerut renumărare și nu au depus plângeri la CEC legate de mita masivă despre care au vorbit atât de mult.
În urma celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, Maia Sandu a câștigat în fața fostului procuror general Alexandr Stoianoglo, susținut de socialiști.
Chiar dacă nu a fost dorită ca președinte în țară, Sandu a ajuns în finală după ce a fost votată preponderent de diasporă. Președintele ales va putea depune jurământul și va începe mandatul după validarea oficială a rezultatelor de către Curtea Constituțională.
