În cazul în care nu știați, lipsa unui acord privind livrările de gaze pentru malul stâng al Nistrului, creșterea semnificativă a tarifelor la gaz și energia electrică, criza energetică în ansamblu nu există și sunt doar invenții ale Federației Ruse pentru a crea panică în societate.
Un astfel de narativ a promovat ONG-istul Valeriu Pașa, în studioul Jurnal TV. Ce a uitat să spună Pașa, un simpatizant al puterii, este că tocmai premierul Recean ne-a avertizat că urmează o iarnă grea, iar ministrul Energiei a prezis o criză în acest sector chiar după vizita la Sankt-Petersburg.
Valeriu Pașa, expert la WatchDog, susține cu tărie că dificultățile energetice care au lovit Republica Moldova în ultimii ani au avut un impact mai mare pe plan politic decât economic, fiind, de fapt, situații de dezinformare, chiar dacă țara a suportat costuri considerabile.
Cum era de așteptat, Pașa afirmă că, în spatele acestor probleme se află Federația Rusă, iar în realitate, în Moldova nu există o criză energetică propriu-zisă.
VALERIU PAȘA, președinte Comunitatea ”Watchdog.MD”
Federația Rusă, atunci când orchestrează aceste crize, că ei le pun, nu există motive economice, de ce la noi a apărut criza energetică în 2021, la fel ca și în întreaga Europă, deci Rusia artificial a creat această criză.
Același lucru se întâmplă acum. Cine ne-o spus nouă că noi avem criză energetică? Rușii! Și noi repetăm această narațiune. Există problema, dar criză noi încă nu avem. Noi ce, nu avem lumină, n-avem gaz, s-o scumpit prețurile?
Mai mult, expertul afirmă că Moldovagaz și ANRE ar face jocul murdar al Rusiei.
VALERIU PAȘA, președinte Comunitatea ”Watchdog.MD”
Faptul că Moldovagaz, la evidenta indicație a Federației Ruse a făcut o provocare informațională aruncând în spațiul mediatic această cerere de scumpire cu 40 la sută a gazului, nu înseamnă că noi avem criză energetică și aici sunt lucruri diferite.
– Bun, Moldovagaz, ca Moldovagaz, dar ANRE ce face? ANRE în cazul dat acționează ca un agent de influență a Federației Ruse, pentru a contribui la panica din societate, deocamdată nemotivate.
Din spusele lui Valeriu Pașa, putem deduce că și premierul Dorin Recean, dar și ministrul Energiei Victor Parlicov ar fi agenți ai Kremlinului, în contextul în care chiar prim-ministrul a recunoscut că ne așteptăm la o iarnă grea și Moldova trăiește o realitate cruntă.
DORIN RECAN, prim-ministru
Trebuie să fiu onest cu dumneavoastră: noi avem de confruntat o iarnă foarte grea. Trebuie să ne pregătim de acest lucru. Dificultatea și o eventuală criză survin din două surse. Prima este o eventuală întrerupere gaze naturale din stânga Nistrului.
Acolo trăiesc aproximativ 350 de mii de persoane și majoritatea sunt cetățenii noștri și ei riscă să rămână fără căldură și electricitate și aceasta se poate transforma într-o catastrofă umanitară.
Și ministrul Energiei, Victor Parlicov, întors fără niciun rezultat de la negocierile cu Gazprom, a declarat că trebuie, real, să ne pregătim de scenariul de criză din 1 ianuarie, atunci când expiră acordul Rusiei cu Ucraina de transportare a combustibilului pe teritoriul său.
Totuși, dacă acest lucru nu se va întâmpla, gazul ar putea fi livrat pe o rută de alternativă din Turcia, dar Gigantul rus condiționează livrările cu subiectul datoriei de 709 de milioane de dolari față de furnizor pe care țara noastră nu o recunoaște. O problemă care oricum trebuia rezolvată și încă de mult.
Toată această perioadă, autoritățile ne-au spus că sunt pregătite pentru iarnă, că au multiple scenarii pentru asigurarea cu gaz și că există rezerve de combustibil. Dar s-a dovedit că nu este așa și în Moldova ar putea să se repete situația din 2022.
Amintim că, acum doi ani, moldovenii au achitat și 30 de lei pentru un m3 de gaz.
S-a întâmplat la inițiativa ministrului Infrastructurii, Andrei Spînu, când Energocom a procurat cu circa 1200 de dolari per 1000 m3 de gaze, volum care a fost achitat mai mult de un an jumătate.
Majorarea prețului la gaz a dus la declanșarea unei crize în lanț, când prețurile la servicii și produse alimentare au crescut considerabil. Atunci agenții economici au fost nevoiți să facă economii, iar mulți dintre ei au falimentat. La rândul lor, consumatorii de rând au ajuns în imporsibilitatea de a achita facturile, fiind nevoiți să ia credite și să intre în datorii.
