Regimul de guvernare Sandu-PAS, fără nicio ezitare, se laudă că și-ar fi îndeplinit toate promisiunile, majorând pensiile și salariile. Totuși, evită să menționeze că aceste majorări sunt insignifiante și nu țin pasul cu creșterea inflației, provocată de politica internă și externă haotică, în special în ceea ce privește relațiile economico-comerciale cu alte state partenere.
Ne amintim bine cum regimul de guvernare a indexat pensiile în aprilie anul curent cu doar 6%. Acum pensia minimă este de 2.777 lei, adică cu 157 de lei și 24 de bani mai mult decât anul trecut! Dar chiar și o astfel de pensie nu o au toți pensionarii.
Regimul de guvernare se mai mândrește și cu o altă „realizare” în ghilimele – majorarea salariului minim. Acesta este acum de – atenție – doar 5.000 de lei, sumă care nu acoperă nici măcar minimul de existență pentru o persoană activă, acoperind doar 70% din acesta.
Expertul economic Veaceslav Ioniță, în cadrul cercetării „Cum să aliniem politica țării la standardele UE”, a prezentat date comparative interesante. Potrivit acestuia, salariul minim în Republica Moldova este mai mic decât venitul celor mai prost plătiți cetățeni din țară.
VEACESLAV IONIȚĂ, expert economic
„Vedem că salariul minim este mai mic decât venitul celor mai prost plătiți 10% dintre angajați. De fapt, este vorba de salariul minim garantat, care este mai mic decât venitul celor mai vulnerabile categorii sociale. Prin urmare, este necesar să majorăm salariul minim, pentru că, în realitate, este vorba de aproximativ 60.000 de persoane aflate în zona de risc.”
În plus, menționează expertul, salariul minim în sectorul bugetar reprezintă doar 35% din salariul mediu pe economie. Iar dacă comparăm salariul minim din Republica Moldova cu cel din țările Uniunii Europene, situația devine cu adevărat descurajantă.
Salariul minim cel mai mare este în Luxemburg – 2.571 euro. Belgia ocupă locul al doilea cu 1.955 euro, iar Olanda este pe locul al treilea cu un salariu minim de 1.934 euro. Pe locul patru se află Irlanda – cu 1.775 euro, urmată de Franța – cu 1.709 euro. În comparație, în Moldova salariul minim este cel mai mic – doar 260 de euro.
Acesta este semnificativ mai scăzut chiar și în raport cu țări precum Bulgaria, unde salariul minim este de 477 de euro, sau Ungaria, cu 579 de euro. În România, salariul minim este de 605 euro.
SALARIUL MINIM ÎN ȚĂRILE UE
Luxemburg — 2.571 euro Belgia — 1.955 euro Olanda — 1.934 euro Irlanda — 1.775 euro Franța — 1.709 euro România — 605 euro Ungaria — 579 euro Bulgaria — 477 euro
În majoritatea acestor țări, salariul minim reprezintă peste 50% din salariul mediu pe economie.
Expertul economic Veaceslav Ioniță consideră că, în următorii 6-7 ani, Moldova trebuie să atingă un salariu minim echivalent cu 50% din salariul mediu pe economie. Dacă astăzi acest raport este de doar 35%, în 2025 ar trebui să ajungă la 38% 6.200 lei, în 2026 la
41% 7.700 lei, în 2027 la 43,5% 9.350 lei, în 2028 la 46%, în
2029 la 48%, iar în 2030 la 50%.
O adevărată „bucurie” pentru cei care vor trăi până atunci! Dar ce e necesar pentru a realiza acest lucru? Potrivit expertului, fondul salarial trebuie majorat anual, altfel vremurile vor deveni și mai dificile.
Totuși, cum să mărești acest fond când politica regimului Sandu-PAS a dus la o migrație masivă din cauza sărăciei și lipsei locurilor de muncă? În același timp, guvernarea a contractat credite externe care vor ajunge pe spatele mai multor generații, vor distruge resturile economiei, au dus la creșterea inflației și economii pe seama cheltuielilor sociale.
Anterior, într-un comentariu pentru postul nostru de televiziune, fostul ministru al Economiei Octavian Calmîc a declarat că pensiile și salariile mizere nu țin pasul cu rata inflației, care în timpul regimului Sandu-PAS a atins 60% în ultimii patru ani, iar numai în ultimul an, rata sărăciei absolute în Moldova a atins un maxim istoric
– peste 34% din populația totală se află în sărăcie absolută, ceea ce nu s-a mai întâmplat niciodată. Doar dacă a fost în anii ’90 ai secolului trecut.
OCTAVIAN CALMÎC, fost ministru al Economiei
În ultimele 12 luni, inflația a depășit 5 la sută, dar avem dovezi ale unor creșteri mult mai mari ale prețurilor la produse sensibile, care sunt de o importanță capitală pentru consumatori.
Aici vorbim, în primul rând, despre produse de primă necesitate, cum ar fi: lapte, produse lactate, pâine, produse de panificație, carne, produse din carne, dar și pentru fructe și legume avem o rată de creștere a prețurilor mult mai mare decât inflația fixă și mult mai mare decât indexarea pensiilor și salariilor.
Trebuie înțeles că, dacă judecăm după acești indicatori în timp, am avut o creștere a prețurilor de multe ori dublă, dacă nu chiar mai mult decât dublă. În timp ce veniturile populației au fost mult mai modeste.
OCTAVIAN CALMÎC, fost ministru al Economiei
Dacă luăm o perioadă de 4-5 ani, inflația cumulată va fi de 60%, iar creșterea prețurilor la bunurile esențiale va depăși 200% sau mai mult decât dublu.
Toamna aceasta nu a făcut excepție. Alimentele, serviciile medicale și medicamentele au crescut brusc în prețuri. Și asta se întâmplă an de an „în vremuri bune PAS”. Uitați- vă la tendința 2021-23.
CREȘTERI DE PREȚURI ȘI TARIFE ÎN MOLDOVA,
2021-2023, BNS Din 2021 până în 2023, prețurile au crescut în medie cu 56 % Pentru produsele alimentare – cu 62 % Tariful pentru gaz
– de peste 6 ori Tariful la energia electrică
– de 2,5 ori
O să vă mai prezentăm câteva cifre interesante. În 2023, potrivit Biroului Național de Statistică, venitul disponibil al populației va constitui în medie 4 mii 915,6 lei de persoană pe lună, în timp ce venitul populației în termeni reali luând în considerare creșterea prețurilor de consum va crește cu doar 1,9%.
Minimul de existență în Moldova, 2023, BNS Venitul disponibil
– 4.915,6 lei Cheltuieli de consum
– 4.248,4 lei, creștere cu 14,5% Minimumul de existență
– 2.877,1 lei alături de prezentator: Cine stabilește un asemenea nivel al minimului de existență este o întrebare retorică. Dar deloc retoric experții declară că pentru traiul normal al unei familii de trei persoane în Moldova în 2024 va fi nevoie de aproximativ 1000-1250 euro pe lună. Dar aceasta este o serie de vise irealizabile sub o astfel de guvernare. Ce este aceasta, dacă nu genocidul propriului popor, chiar și sub pretextul integrării europene?
VEACESLAV IONIȚĂ, expert economic
Din păcate, avem aproximativ 60% de săraci, 20% din clasa de mijloc, 15% din clasa de mijloc superioară. Clasa de mijloc este și ea săracă, dar nu se consideră săracă. Iar bogații reprezintă 5%. Nu este vorba că există bogați și săraci, ci că există o mulțime de săraci. Asta este problema pe care o avem”.
Și ce face regimul Sandu-PAS. Îi face pe cei bogați și mai bogați, iar pe săraci și mai săraci. De exemplu, salariile profesorilor au fost majorate cu 15%, salariile medicilor
– cu tot atât, în pofida solicitărilor sindicatelor de majorare cu cel puțin 30%, având în vedere deficitul de personal din sistemul de sănătate și volumul mare de muncă al personalului angajat. Și iată cu cât sunt plătiți funcționarii regimului PAS cu funcții de conducere.
Miniștrii primesc peste 50 de mii de lei, fără a lua în calcul bonusurile, primele trimestriale și alte plăți aferente.
Secretarii generali – trăiesc ceva mai modest, „doar” cu 40 de mii de lei, șefii de departamente – cu 30 de mii de lei.
Dar acestea sunt firimituri în comparație, de exemplu, cu salariul șefei Băncii Naționale, Anca Dragu, fost ministru de Finanțe al României, care primește 168 de mii de lei lunar. Șeful ANRE, Veaceslav Untilă, „supraviețuiește” cu un salariu de 115 mii de lei.
Iar șefa Curții Constituționale, Domnica Manole, a avut anul trecut un venit salarial de 785 de mii 587 de lei și încă peste jumătate de milion de lei venituri din pensie.
Dar nici acest lucru nu a fost suficient pentru regimul PAS.
Imediat după alegerile prezidențiale, Guvernul Recean a decis să majoreze salariile la peste o mie de angajați din 44 de instituții de stat care se ocupă cu integrarea europeană, inclusiv Biroul Național de Statistică, Cancelaria de Stat, Ministerul de Interne, Serviciul de Informații și Securitate, Comisia Electorală Centrală , Curtea de Conturi, Procuratura Generală și altele.
Majorarea salariului deja deloc mic se va ridica la 50 la sută. Regimul de guvernământ a alocat 36 de milioane de lei în acest scop. Cu alte cuvinte, pentru sine s-au găsit bani în buget.
Și în final. Potrivit calculelor economistului Vladimir Golovatiuc, doar în luna iulie a acestui an cetățenii moldoveni au luat credite în valoare totală de aproape 2 miliarde de lei.
Este cu 57% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Iar majoritatea sunt credite de consum, adică oamenii împrumută bani pentru nevoile curente, pentru strictul necesar. Ne integrăm, cu alte cuvinte.
