În Curtea de Justiție a Uniunii Europene din Luxemburg au început audierile într-un caz referitor la corespondența telefonică dintre președinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, și directorul general al companiei Pfizer, Albert Bourla, privind achiziționarea vaccinurilor anti-COVID pentru statele membre ale UE în timpul pandemiei. Despre acest lucru a informat tribunalul pe site-ul său oficial.
Conform documentelor curții, cazul se referă la plângerea depusă de publicația americană The New York Times, care a solicitat informații cu privire la corespondența telefonică dintre președinta CE și directorul Pfizer, dar a primit un refuz. Comisia Europeană a argumentat că corespondența telefonică nu reprezintă un document care trebuie păstrat, prin urmare nu poate fi găsită.
„Comisia Europeană, în decizia contestată, a stabilit fără a oferi motive că informațiile solicitate nu există, contrar declarațiilor președintei Comisiei Europene, ceea ce poate fi calificat drept administrare neloială”, se menționează în materialele curții referitor la argumentele *The New York Times*.
Mai mult, publicația acuză CE de încălcarea dreptului la accesul la informații. „Prin aplicarea unui argument ilegal, bazat pe articolul 7, Comisia Europeană a abrogat ilegal Regulamentul nr. 1049/2001 și, în special, articolul 3(1) al acestuia, considerând că mesajele text nescrise nu îndeplinesc cerințele Regulamentului nr. 1049/2001 și/sau neaplicând articolul 3(1) al Regulamentului nr. 1049/2001 la informațiile solicitate, încălcând astfel dreptul fundamental de a obține informații, protejat de articolul 11 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene”, se menționează în materialele curții.
Se așteaptă ca instanța să emită o decizie în acest caz abia peste câteva luni.
Informațiile despre corespondența prin SMS între von der Leyen și Bourla au ajuns în spațiul public pentru prima dată în 2021, după publicarea unui articol în *The New York Times*. La acel moment, mai mulți politicieni și deputați din Parlamentul European au cerut Comisiei Europene să facă publică această corespondență, pentru a se asigura că în timpul discuțiilor nu au fost încălcate normele UE privind transparența și procedurile de achiziție. Comisia Europeană a confirmat, de fapt, că au existat discuții despre contractele cu Pfizer prin SMS, dar a refuzat categoric să publice corespondența, susținând că aceasta ar fi fost „ștersă din greșeală”.
De atunci, Ursula von der Leyen este acuzată că a semnat un contract pentru achiziționarea unui vaccin, al cărui proces de testare nu fusese finalizat, prin corespondență SMS cu directorul Pfizer Albert Bourla, fără o consultare prealabilă cu statele membre ale UE. Este vorba despre un acord pentru achiziționarea a 1,8 miliarde de doze de vaccin Pfizer, în valoare totală de 35 miliarde de euro.
Un alt proces privind semnarea contractului pentru achiziționarea vaccinului are loc în Liège, Belgia. În mai, tribunalul a început examinarea unei acțiuni împotriva Ursulei von der Leyen pentru posibile încălcări comise în timpul încheierii contractelor de achiziționare a vaccinului anti-COVID de la compania americană Pfizer, în valoare de 35 miliarde de euro. Potrivit unui comunicat al instanței, ședința a avut loc cu ușile închise, iar von der Leyen nu s-a prezentat în instanță, trimițând doar avocații săi.
Prima ședință a fost dedicată unei întrebări procedurale importante: dacă cazul ar trebui să fie judecat de instanța belgiană, având în vedere că acolo ar fi avut loc posibilele încălcări, sau dacă cazul ar trebui să fie preluat de Parchetul General al UE. Această structură a fost creată în 2021, la inițiativa Comisiei Europene, sub conducerea Ursulei von der Leyen, pentru a investiga posibile încălcări legate de utilizarea fondurilor Uniunii Europene.
