Potrivit Asociației Presei Independente, dar și a Coaliției pentru Incluziune și Nediscriminare, doar 42 de cazuri de discursuri de instigare la ură au fost constatate și documentate de autorități în campania electorală, însă nu există o finalitate a acestor procese, la fel cum nu este clar nici ce pedeapsă ar putea fi aplicată. În schimb, Asociația Promo-LEX susține că ar fi vorba de mai mult de 40 de cazuri.
Printre acestea, mesajele de ură și discursurile care instigă la dezbinare au fost la ordinea zilei din partea activiștilor PAS. Și totuși, unii dintre ei, s-au ales doar cu o simplă amendă, deși conform articolul 176 din Codul Penal, încălcarea drepturilor cetăţenilor prin propagarea fascismului, a rasismului şi a xenofobiei se pedepsește cu închisoare de la 5 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii.
Reprezentanții ONG-urilor au discutat anume despre astfel de cazuri, subliniind că ele au ajuns în atenția publicului doar după ce au fost sesizate la poliție. Totuși, de ani de zile, activiștii PAS promovează mesaje de ură în spațiul public și nu pierdeau nicio ocazie de a ataca cetățenii care au opinii și ideologii diferite de cele ale PAS-ului.
Gheorghina Drumea, membră a Coaliției pentru Incluziune și Nediscriminare, consideră că, din cauza lipsei noțiunii de „discurs de ură” în legislație, autoritățile întâmpină dificultăți în documentarea cazurilor și aplicarea sancțiunilor. În prezent, doar discursurile care instigă la discriminare sunt sancționabile, în timp ce discursurile care propagă, justifică sau promovează ura rămân nepedepsite. De aceea, este necesar să se ajusteze cadrul legal prin introducerea noțiunii de „discurs de ură” și a contravenției corespunzătoare, care să includă toate formele de manifestare ale acestuia.
GHEORGHINA DRUMEA, membra Coaliției pentru Incluziune și Nediscriminare
Care sunt acele elemente pe care un ofițer de urmărire penală ar trebui să le cunoască pentru a transpune un discurs de ură utilizat în această prevedere contravențională? El nu le cunoaște, pentru că ele nu sunt explicate, respectiv, norma devine inaplicabilă. (MUSCA) Doar candidații electorali dacă utilizează discursul de ură sunt sancționați sau instigarea la discriminare sau în campania electorală, de cele mai dese ori, nu candidații utilizează discursul de ură, dar susținătorii. Respectiv, iarăși, noi nu putem sancționa pe altcineva decât candidatul.
La masa rotundă a fost prezentă și deputata PAS, secretara Comisiei parlamentare pentru drepturile omului și relațiilor interetnice, Angela Munteanu-Pojoga. Fiind întrebată de reporterul Canal 5 de ce până acum autoritățile nu au intervenit pentru a combate acest fenomen, în condițiile în care nu este prima dată când activiștii PAS manifestă agresivitate verbală, aceasta a preferat să se spele pe mâini, pasând responsabilitate pe umerii organelor de drept.
ANGELA MUNTEANU-POJOGA, deputat PAS, secretara Comisiei pentru drepturile omului și relațiilor interetnice
În primul rând, asta nu este o întrebare adresată unui deputat, ci unui reprezentant al instituțiilor care sunt responsabile de acest subiect, de exemplu, în cazul dat, cred că poliția trebuie să se autosesizeze. Așteptăm. Personal și eu am făcut demersuri către poliție în care aștept niște răspunsuri la anumite cazuri de discurs de ură care au avut loc în perioada campaniei electorale. Așa cum am mai spus, legea este nouă, la moment poate nu este atât de lucrativă, pentru că sunt necesare anumite mecanisme care să urmeze în rezultatul implementării acestei legi, așteptăm.
De asemenea, am întrebat reprezentanții Coaliției pentru Incluziune și Nediscriminare de ce se operează cu duble standarde atunci când în cazul activistului PAS, Marin Andoni, care a promovat mesaje xenofobe în spațiul public, poliția a aplicat doar o amendă, pe când legislația prevede o pedeapsă mai dură, însă activistul din Găgăuzia, Mihail Vlah a fost reținut pentru 72 de ore, doar pentru un mesaj critic postat în adresa conducerii țării, ce a trezit suspiciuni de violență.
GHEORGHINA DRUMEA, membra Coaliției pentru Incluziune și Nediscriminare
Eu cred că asta mai bine să întrebați reprezentanții IGP-ului și Ministerului Afacerilor Interne. Noi ca teoreticieni și ca practicieni a legislației civile nu ne putem expune asupra raționamentelor care le- a avut ofițerul de urmărire penală. Sancțiunile trebuie să fi aplicate proporțional. Fiecare caz este privit individual și atunci când vorbim de discursurile de ură, pentru fiecare persoană impactul este diferit. Un discurs poate pe mine să mă afecteze mai puțin și același discurs poate pe altcineva să afecteze mai mult, respectiv la aplicarea sancțiunii se iau în considerare toate circumstanțele.
Reprezentanții Asociației Presei Independente și ai Coaliției pentru Incluziune și Nediscriminare consideră că nu există suficiente date și dovezi pentru a justifica înăsprirea pedepselor, subliniind că este necesar mai mult timp pentru a analiza aplicarea legii, eficiența sancțiunilor și proporționalitatea acestora înainte de a propune modificări legislative.
Eu o să lucrez, o să fac bani și o să achit amenzi, da vouă – rac vă doresc celor care vă hrăniți din bani furați.
Amintim că, acum doi ani, Parlamentul a modificat Codul Contravențional și Codul Penal, introducând noi prevederi și sancțiuni destinate prevenirii și pedepsirii instigării la discriminare, precum și a acțiunilor violente motivate de prejudecăți.
